Desi legea anticoruptie e ca si adjudecata legislatiei romanesti, avand in vedere faptul ca actul normativ nu va parcurge procesul parlamentar obisnuit si ca exista sanse minime de a fi supusa unei motiuni de cenzura de succes, inca exista parlamentari care se codesc sa aleaga intre calitatea de membru CA si cea de demnitar.
Presedintele CEC, Constantin Teculescu, de pilda, spune ca inca nu s-a hotarat daca va renunta la calitatea de parlamentar sau la cea de presedinte al CEC dupa aparitia pachetului de legi anticoruptie.
Teculescu a apreciat, recent, ca in parlament a fost ales, iar ca sa indeplineasca functia de presedinte al CEC are aprobarea Camerei Deputatilor. -In masura in care va aparea o lege, sigur ca o sa ma supun. Dupa ce apare aceasta lege, voi lua o decizie-, a spus Teculescu.
Fuga la premier
In mai multe cazuri, parlamentarii vizati spun ca se vor consulta cu primul-ministru, desi e greu de crezut ca, o data pus la punct documentul, guvernul va putea face derogari. Si presedintele CEC a avut acelasi raspuns. El a precizat ca va discuta, in aceasta privinta, cu premierul Adrian Nastase. Teculescu a mai spus ca, in cazul sau, dubla calitate, de presedinte de institutie bancara si parlamentar, care este constitutionala, a fost benefica pentru CEC. -Binele acestei institutii si existenta acestei institutii se datoreaza celui care a fost si parlamentar, atat in 1996, cat si in 2000-, a spus Teculescu.
Argumente pentru pastrarea functiei
El a apreciat ca a avut o contributie benefica pentru acesta institutie si in 1996, cand a promovat Legea CEC, care, la acea vreme, functiona dupa un decret din 1958 si a spus ca prin activitatea sa, atat bancara, cat si legislativa, a contribuit la -salvarea- CEC si la refacerea imaginii institutiei. Teculescu a precizat ca, daca in decembrie 2001, singura solutie stabilita de auditorii straini era privatizarea CEC, dar in urma prezentarii programului de restructurare, decizia a fost amanata pana dupa anul 2005.
Guvernantii le cer -afaceristilor- sa se hotarasca rapid
Ministrul administratiei publice, Octav Cozmanca, a declarat, recent, ca demnitarii nu vor mai avea dreptul sa faca parte din structura de conducere a unei societati de stat sau private, iar persoanele care nu vor respecta aceasta regula vor fi eliberate din functie. El a aratat ca in textul pachetului legislativ anticoruptie, pentru care guvernul isi va asuma, pe 19 martie, raspunderea in fata parlamentului, este prevazut ca demnitarii si parlamentarii sa nu poata ocupa o functie in Consiliul de Administratie sau in Adunarea Generala a Actionarilor a unei societati cu capital majoritar de stat sau privat.
-Daca in cel mult 15 zile nu se renunta fie la functia publica, fie la firma respectiva, demnitarul in cauza urmeaza sa isi piarda calitatea publica-, a spus Cozmanca, fara a putea insa preciza ce sanctiuni vor fi aplicate in cazul parlamentarilor.
Programul anticoruptie prevede, de asemenea, ca demnitarii, parlamentarii si functionarii publici nu vor putea desfasura relatii de afaceri cu institutiile statului prin intermediul firmelor conduse de rudele de gradul I sau II ale acestora.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
