– Noaptea de 17 martie este data-limita pana la care anglo-americanii mai asteapta confirmarea, in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite, a unei cooperari active, depline si neconditionate din partea lui Saddam Hussein. Este, totodata, momentul cel mai probabil al inceperii razboiului in Irak
– In acest context, Bagdadul a mai turnat putin gaz peste foc, solicitand ridicarea embargoului ONU impus aproape 13 ani si dezarmarea Israelului! Irakul vrea, totodata, ca SUA si Marea Britanie sa fie incadrate oficial la categoria -tari mincinoase-
– Franta, Rusia si China sunt pe punctul de a-si folosi, zilele acestea, dreptul de veto pentru a impiedica conflictul armat, fapt care va marca adancirea divergentelor fara precedent din cadrul Natiunilor Unite
– Intre timp, 9.000 de trupe americane au ajuns in nordul Arabiei Saudite, la o aruncatura de bat de Irak. Mobilizari intense de trupe s-au inregistrat si pe teritoriul irakian, unde se pregateste contraatacul
– In Romania, trei jeepuri militare au inspectat UM 01088 din Slobozia, surse militare declarand ziarului local, -Gazeta de Sud-Est-, ca ofiterii americani se vor caza la ferma Dallas, -opera- a controversatului afacerist Ilie Alexandru
– Aceleasi surse dezvaluie ca ofiterii americani vor sa instaleze la Slobozia un punct de comanda pentru trupele americane
– In Romania se afla aproximativ 1.600 de soldati americani, 14 avioane Hercules C-130, cu 96 de membri de echipaj, si sase elicoptere cu 42 membri de echipaj
– In Portul Constanta au fost descarcate, pana acum, trei vase care au transportat mai multe sute de containere cu echipament militar
Desfasurate intr-un ritm extrem de alert, ultimele pregatiri militare si diplomatice pe frontul irakian readuc fata in fata cele cinci mari puteri ale lumii si accentueaza periculos de mult faliile din interiorul ONU, cu cel mult o saptamana inainte de declansarea interventiei militare, la 18 martie.
Seful diplomatiei franceze, Dominique de Villepin, este prins intr-un turneu de forta in trei state africane reprezentate in Consiliul de Securitate ONU, in incercarea de a obtine sprijin pentru dosarul pacifist incropit de Franta, Germania, Rusia si China. De cealalta parte, SUA si Marea Britanie au intensificat presiunile asupra sase dintre membrii Consiliului, inca nedecisi ce pozitie sa adopte asupra unui proiect de rezolutie ce urmeaza a fi votat in primele zile ale saptamanii si care va autoriza folosirea fortei impotriva regimului de la Bagdad. Deocamdata, documentul are sprijinul Spaniei si Bulgariei. Totodata, reprezinta o piatra de incercare pentru premierul britanic, Tony Blair, amenintat, in cazul unui esec, cu demisia a cel putin 30 dintre parlamentarii laburisti, in speta cu cea mai grava criza din intreaga sa cariera politica.
Si, surpriza: incurajate de raportul sefului Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, Mohamed ElBaradei, potrivit caruia nu exista nici o dovada ca Irakul ar detine arme de distrugere in masa, autoritatile de la Bagdad au cerut ridicarea embargoului impus dupa invadarea Kuwaitului, in 1990. In sprijinul acestei solicitari s-au mai pronuntat Libia si Yemen. Cele trei tari au cerut de asemenea dezarmarea Israelului si respectarea de catre acest stat a rezolutiilor internationale ce ii impun retragerea din teritoriile palestiniene. Bagdadul mai vrea ca SUA si Marea Britanie sa fie declarate oficial tari -mincinoase-.
Un ultimatum final pentru Irak
Voturile delegatilor din Angola, Camerun, Guineea, Chile, Mexic si Pakistan reprezinta miza demersurilor diplomatice occidentale, dupa ce americanii si britanicii au anuntat un ultimatum final pentru Irak: 17 martie, ora 0.00. Proiectul de rezolutie ce va fi supus votului ONU prevede ca -membrii Consiliului de Securitate sa decida ca Irakul a ratat ultima sansa acordata prin intermediul Rezolutiei 1441, aceasta in cazul in care, pana cel mai tarziu pe 17 martie 2003, Consiliul nu ajunge la concluzia ca Bagdadul a demonstrat cooperare deplina, neconditionata, imediata si activa pentru a-si indeplini obligatiile de dezarmare-.
Cu alte cuvinte, in cazul in care membrii Consiliului declara oficial ca Irakul coopereaza, SUA si Marea Britanie vor renunta la razboi. Decizia Consiliului va fi luata pe baza raspunsurilor irakiene la o lista -finala si nenegociabila- de intrebari ridicate chiar de inspectorii ONU pentru dezarmare, aflati din noiembrie anul trecut in Irak. Astfel, Bagdadul va trebui sa furnizeze in decurs de cel mult sase zile informatii referitoare la unele arme din arsenalul sau, despre care nu se mai stie mare lucru. Inspectorii vor sa afle detalii despre sistemul de rachete Al-Hussein si 50 Scud Bs, despre 550 de obuze cu gaze neurotoxice si 350 de bombe R-400 ce pot purta focoase chimice sau biologice, ca si locatia a 80 tone de gaz mustar, VX, sarin si soman. Irakul trebuie sa explice si importul ilegal a 131 de motoare Volga pentru rachetele sale Al-Samoud II, ce incalca recomandarile Natiunilor Unite, aflate acum in curs de distrugere.
O rezolutie-capcana
Proiectul de rezolutie este in fapt o capcana, pentru ca Londra si, mai ales, Washingtonul nu vor face, cel putin nu in curand, acest tip de declaratie. Si cum au drept de veto, nici Consiliul nu o va putea face. In acest fel, documentul anglo-american ramane doar o declaratie de razboi. Care are insa putine sanse de a se materializa intr-o rezolutie ONU, data fiind opozitia tot mai inversunata nu numai a Frantei, dar si a Chinei si Rusiei, care au subliniat ca vor face apel la dreptul de veto. In acest caz, SUA si Regatul Unit vor pleca oricum la lupta impotriva Irakului, posibil tot la 18 martie, dupa ce vor argumenta, cel mai probabil, ca ONU s-a spalat pe maini de criza irakiana, refuzand sa adopte rezolutia in cauza.
Un raport inutil
Batalia pentru Irak a fost relansata in forta vineri, ulterior raportului comun Hans Blix – Mohamed ElBaradei in Consiliul de Securitate al ONU. Imaginea pozitiva oferita de acestia asupra procesului de dezarmare a Irakului, ca si solicitarea de prelungire a inspectiilor internationale nu au reusit insa sa schimbe opinia anglo-americana, intarind in schimb pozitia axei Paris-Moscova-Beijing-Berlin.
Astfel, seful inspectorilor ONU, Hans Blix, a vorbit despre prima reusita dupa 1990 in procesul de dezarmare, referire la distrugerea rachetelor Al-Samoud II. Saptamana trecuta, Bagdadul a scapat de 40 de astfel de arme, reprezentand circa o treime din intreaga cantitate. Blix a subliniat -o accelerare a initiativelor de dezarmare, din partea Irakului, de la sfarsitul lui ianuarie- si aprecizat ca -verificarea dezarmarii, chiar in conditiile cooperarii active din partea Irakului, va dura luni de zile-. La randul lui, ElBaradei a respins autenticitatea unor documente -oferite de unele state membre ale Consiliului de Securitate (aluzie la SUA, Marea Britanie – n.n.), care ar atesta existenta vreunui acord intre Irak si Niger privind vanzarea de uraniu in perioada 1999 – 2001-. Referindu-se la acuzatiile SUA, dintre care o parte au fost prezentate de Colin Powell la 5 februarie in Consiliul de Securitate, Blix a explicat ca pana acum nu au fost gasite dovezi privind activitati interzise in laboratoare si ateliere mobile instalate in camioane in Irak.
Reactiile au fost pe masura asteptarilor: Germania – -Dezarmarea pasnica este posibila si reprezinta o alternativa viabila la razboi. Nu este nevoie de o noua rezolutie-; Statele Unite – -Ceea ce am auzit acum este un catalog al necooperarii. Ceasul continua sa ticaie, iar consecintele refuzului lui Saddam Hussein de a se dezarma vor fi foarte, foarte reale-; Rusia – -Nu avem nevoie de o a doua rezolutie, ci de sprijinirea activa a inspectorilor, pentru ca acestia sa-si poata duce la bun sfarsit misiunea-; China – -Atata vreme cat promovam o solutie politica, eliminarea armelor de distrugere in masa ale Irakului este posibila-; Marea Britanie – -Singurul mod in care putem obtine dezarmarea acestui regim este dublarea diplomatiei cu o amenintare credibila-; Bulgaria – -Irakul continua sa sfideze comunitatea internationala-, iar presedintele american, George W. Bush, a pus capac, respingand fara drept de apel prelungirea inspectiilor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
