Luați lecții, guvernanți, de la Burkina Faso!

Acum vreo două săptămåni, mai precis la 12 iulie, ministrul Economiei și Finanțelor din Burkina Faso, țara aceea cu care ne tot disputăm locuri de rușine prin clasamente internaționale, i-a invitat pe ziariști să viziteze ghișeele de lucru cu publicul al ministerului. Ghișee de primire și informații, nu de plată, căci plata cu bani peșin, de la ciorap, din boccea, nu se mai face nici în Africa, doar în Romånia.
În sediul ministerului din capitala Burkina Faso-ei sunt nu mai puțin de 14 ghișee, care dau tot felul de informații și îndrumări. „Fără ghișee, n-ai pe cine să întrebi“, spune candid Leon Sawadogo, abia ieșit la pensie. „Pånă acum, ne trimiteau din birou în birou, de la o recomandare la alta, ca să poți lua o lămurire. Acum e ușor“, explică, vădit mulțumit, Boukary Ouattara, funcționar. „Avem un bilanț pozitiv, informează cu måndrie doamna Victoria Birba, șefa ghișeelor. Ne-am atins obiectivele propuse: buna primire, informarea și orientarea solicitanților“.
Cozile la ghișee sunt peste tot în lume o problemă, dar una e să aștepți, ca suedezii sau danezii, cåte două minute, sau trei minute ca britanicii, spaniolii și estonienii, sau patru minute ca macedonenii, irlandezii și austriecii, și alta e să stai în picioare zeci de minute, ca rușii (recordmeni în materie), italienii sau bulgarii. Cifrele acestea le aflăm dintr-un sondaj, tot din această vară, al unei agenții europene, care și-a trimis vreo 2.000 de colaboratori să stea pe la cozi și să se uite la ceas. Și mai e ceva de spus: sondajul agenției s-a făcut la farmacii, magazine, bănci și oficii poștale (aici sunt cele mai mari și mai încete cozi). De fisc, case de pensii sau asigurare, nici pomeneală. Nici măcar în Burkina Faso, unde omul se duce doar pentru a se informa.
Atunci, de ce această nebunie, umilitoare, degradantă, revoltatoare, incalificabilă, din Romånia? Stai la coadă nu cu minutele sau cu zecile de minute, ci cu orele, cu zilele. Și unii or să stea așa cåte o dată pe lună și în cåte trei locuri. Stai să plătești sau măcar să ți se spună ce ai de făcut de fapt.  De ce trebuie umilit contribuabilul, cetățeanul, alegătorul (atenție, guvernanți), în halul ăsta? Nici măcar Moromete nu se ducea să plătească la primărie, venea perceptorul la el la poartă cu fonciirea. Stai la coadă nu să primești ceva, ci, dimpotrivă, să plătești! Și dacă ai plătit, ai impresia că l-ai luat pe Dumnezeu de picior, nu te mai gåndești cåt de mult sau cum cresc mereu dajdiile.
De ce? Un amic îmi spune de ce: pentru că oamenii trebuie să fie mereu ocupați, cu ceva, statul are „grijă“ să-i „mobileze“ timpul. Să nu se gåndească la alte prostii – uitatul la televizor, taifasuri despre tåmpenia miniștrilor, eventual demonstrații de protest (vin și ele, nicio grijă, cåt de curånd).
Rătăcitul de ministru al Muncii, cel căruia i se arată sub nas cozile și nu le vede, ne spunea că speranța de viață la romåni ar fi acum de 70 de ani la bărbați și 77,1 la femei. În 2007, romåncele mureau mai repede ca toate celelalte europence, iar la bărbați doar letonii și lituanienii trăiau mai puțin. Cum o mai fi acum, bunul Dumnezeu știe, dar viața nu ni s-a lungit, poate doar urechile, de așteptare, la cozi.
Avem viața cea mai scurtă din Europa, iar guvernanții au grijă să ne-o otrăvească și pe asta cu statul și enervatul pe la cozi. De-alde Boc, Șeitan, Vlădescu și alții asemenea lor ne au pe conștiință, dar puțin le pasă. Sunt impasibili ca babița, ca masca mortuară și vorbesc ca ventrilogii. Iar statul la cozi (atenție: ca să plătim) trebuie, după ei, să ne ocupe tot timpul, că de-asta trăim în Romånia. Domnilor guvernanți, nu întindeți coarda. Invățați de la colegii Dvs. mai pricepuți, mai luminați, din Burkina Faso. Ei au coboråt mai devreme ca voi din copacul nesimțirii.