De un an incoace , societatea romaneasca s-a inflamat la tentativa de reabilitare a contelui Wass Albert. Numirea generalului de brigada american Wass Haba in functia de comandant NATO pentru Europa de Est i-a speriat si mai tare pe nationalisti. Generalul este fiul contelui ardelean Wass Albert, condamnat la moarte in contumacie de Tribunalul Poporului Cluj, prin sentinta pronuntata in 13 martie 1946. El a fost acuzat de uciderea a patru persoane din satul clujean Sucutard (doi tarani romani si doua tinere evreice) si de asasinarea familiei preotului greco-catolic Andrei Bojor (11 persoane). Urmasii acestuia spera insa intr-o reabilitare a contelui. Generalul Wass Huba, alaturi de fratele sau mai mic, Andreas au fost asteptati saptamina trecuta, la Reghin. Tot saptamina trecuta, Guvernul Ungariei i-a oferit, post-mortem, lui Wass Albert distinctia Kossuth, echivalenta ungara a Legiunii de Onoare. Romanii din Ardeal au insa alte sentimente pentru fostul conte. In cele ce urmeaza va prezentam, gratie colegiilor de la saptaminalul -Ziarul de Mures- citeva dintre faptele lui Wass Albert, care in timpul razboiului a indeplinit functia de ofiter de informatii in Armata ungara, insarcinat cu intocmirea de rapoarte referitoare la abuzurile comise impotriva minoritatilor.
Dovezile romanesti
Rudele lui Wass din Romania spun ca acesta nu se afla in Sucutard, ci in munti, pentru ca atunci se trasau noile granite intre Romania si Ungaria si ca procesul a fost unul la comanda, stalinist, tipic pentru acea perioada, in care trupele rusesti erau inca aici.
Argumentul potrivit caruia procesul in care a fost condamnat contele Wass Albert era -stalinist- nu prea tine. In primul rand, sentinta a fost pronuntata abia la o saptamana dupa instalarea in functie a guvernului Petru Groza. In plus, intrumentarea unei cauze de o asemenea complexitate trebuia sa dureze cel putin un an, iar justitia nu fusese inca subordonata regimului comunist. Pe urma, ipoteza ca Wass Albert ar fi fugit in munti, asemeni unui haiduc, este ridicola. Nu numai ca mosia sa facea parte din Ardealul de Nord, cedat Ungariei in urma dictatului de la Viena, deci contele nu avea de ce sa se teama, dar nici nu exista munti in zona. Mai trebuie precizat ca – spun toate izvoarele istorice – trasarea noilor granite s-a facut fara incidente majore. Procesul in urma caruia contele a fost condamnat la moarte in contumacie s-a desfasurat, intr-adevar, cu mari dificultati. Aceasta pentru ca, in mai 1941, Ministerul de Interne ungar a emis o nota secreta prin care autoritatile erau obligate sa distruga toate documentele compromitatoare, inclusiv… certificatele de deces.
Martorilor nu li se poate inchide gura
Maria Brehar avea doar trei ani cand tatal ei, Ioan Catiu, a fost arestat, pe 22 septembrie 1940, din ordinul contelui Wass. Varul lui Catiu, Iosif Moldovan, a impartasit aceeasi soarta. In acceasi zi au fost arestate doua tinere evreice, Estera si Rozalia Mihaly, sub acuzatia de spionaj. Fetele venisera in vizita la niste rude din Sucutard. Cei patru au fost dusi la Taga si torturati o noapte intreaga, in beciul casei Ciobanca, a lui Wass Andras, fratele contelui. A doua zi dimineata, la ora 4.00, au fost executati prin impuscare. -Deportarea- arestatilor in satul vecin si asasinarea lor la acea ora au fost motivate de teama contelui de o eventuala revolta a satenilor din Sucutard. A fost o executie de tip mafiot, la adapostul intunericului. Maria Brehar isi aminteste: -L-au ridicat de acasa si l-au dus la Ciobanca, la pescarie. Noi am avut un loc aproape de pamantul grofului si grofu* l-o acuzat pe tata ca, trecand pe langa livada lui, i-o furat cateva prune. Acolo, la Taga, l-or batut pana dimineata, cand l-o scos pa un sant, langa tau, si l-o puscat-. Motivul real al acestui asasinat i-a fost dezvaluit mult mai tarziu Mariei Brehar de catre mama ei. Anume, Ioan Catiu avea un frate judecator in partea romaneasca a Ardealului, iar contele Wass Albert pierduse un proces patrimonial intr-o instanta prezidata de acesta. Astfel, uciderea celor doi veri a fost o meschina razbunare a marelui -scriitor-.
Masacrul de la Muresenii de Campie
Cu doar doua zile mai devreme, in noaptea de 19/20 septembrie 1940, din ordinul aceluiasi conte Wass Albert, a mai avut loc un masacru, in satul Muresenii de Campie. Pichetul de graniceri era instalat chiar in casa preotului greco-catolic din sat, Andrei Bojor. In acea noapte, sublocotenentul Csordassy Gergely a -concentrat- in sufrageria casei preotului 11 persoane. I-au omorat pe toti, barbati, femei, copii. Victime: preotul Andrei Bojor (51 de ani), Lucretia Bojor, sotia lui, fiica lor, Lucia Bojor, licentiata in litere (24 ani), cealalta fiica, Mariana Bojor, studenta in anul II la stiinte (22 ani), baiatul lor, Victor Bojor, elev in clasa a VIII-a (17 ani), Natalia Petrea, sotia invatatorului Gheorghe Petrea, mama Nataliei, Ana Miron, fiica Nataliei, Rodica Petrea (4 ani), Ioan Guzau, cantor, sotia lui (gravida in luna a 9-a) si servitoarea familiei Bojor, Juhas, aceasta din urma asasinata pentru a nu ramane in viata nici un martor al masacrului.
Contele Wass Albert, care si-a petrecut ultimii ani ai vietii in SUA, s-a sinucis in 1988 pentru ca, spun unii, investigatiile organizatiilor evreiesti ar fi ajuns mult prea aproape de trecutul sau.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















