Chiar daca in aceste zile sunt destui care contesta necesitatea dezvaluirii identitatii securistilor care au facut politie politica, invocand principiul -ce a fost a fost-, notele de urmarire gasite in decembrie 1989 in biroul prim-secretarului de Iasi demonstreaza, o data in plus, importanta aflarii adevarului. In aceste note apare si numele senatorului PSD George Pruteanu, care -complota- alaturi de ceilalti intelectuali ieseni impotriva ordinii partidului. In acest sens, pare destul de ciudata prezenta lui Pruteanu alaturi de cei care contesta astazi cu vehementa necesitatea deconspirarii securistilor.
Pe urmele intelectualilor ieseni
-S-a constituit un grup contestatar din care fac parte in principal: Dan Petrescu – bibliotecar la Biblioteca -Mihai Eminescu-, Liviu Cangeopol – fara ocupatie, Alexandru Calinescu – membru de partid, cadru didactic la Universitate, Mihai Dinu-Gheorghiu – membru de partid, sociolog la Centrul de Stiinte sociale si Luca Pitu – cadru didactic la Universitate-, gasim notat intr-un document secret din februarie 1989. Securistii recunosc ca toate actiunile lor de dezbinare nu au avut mare succes si cer chiar o libertate mai mare de miscare. -Eficienta acestor masuri nu este pe masura virulentei actiunilor necorespunzatoare intreprinse, unele au fost taraganate ori luate cu o anumita ingaduinta, fapt ce a permis evolutia negativa a situatiei-, raporteaza constiincios colonelul Ciurlau.
Inscenari de infractiuni pentru disidentii politici
Sorin Antohi a fost atent urmarit de catre informatorii Securitatii, fiind de multe ori pomenit in dosarele de la Iasi ca avand -o pozitie contestatara cu privire la politica partidului si statului nostru pe plan cultural- (nota colonelului Constantin Ciurlau din 27 decembrie 1988). In opinia autoritatilor locale, Antohi se facea vinovat pentru scrierea unor articole -ce contineau aluzii tendentioase la adresa politicii partidului si statului nostru in domeniul vietii politico-sociale, aspecte comentate la postul de radio Europa Libera-. De asemenea, securistii erau la curent si cu intentia lui Sorin Antohi, care s-a asociat cu Dan Petrescu, George Pruteanu si Luca Pitu (-toti dominati de concepte necorespunzatoare-) pentru a scrie un roman -Brazda peste haturi-, in care sa trateze problema colectivizarii fortate. Trebuie spus ca documentele securiste faceau de multe ori mentiunea -condamnati pentru infractiuni de drept comun- atunci cand era vorba despre Dan Petrescu, George Pruteanu sau altii. -Dan Petrescu a facut inchisoare pentru ca i s-a inscenat un viol. De asemenea, si Pruteanu a fost condamnat pentru infractiuni de drept comun. Asta era politica de atunci: nu trebuie sa existe disidenti politici, nu exista nici condamnati politici, acestia sunt doar niste infractori obisnuiti-, ne-a explicat Liviu Antonesei mecanismul pe care il aplica Securitatea.
Antonesei a facut parte din cercul apropiat lui Dan Petrescu si a cunoscut indeaproape manevrele securiste prin care cel mai faimos disident iesean era in permanenta sicanat. -Era o perioada in care mi-era frica sa ma urc in tramvai pentru ca nu cumva sa mi se strecoare un portofel in buzunar si sa fiu arestat pentru furt. Am fost fugarit de catre securisti pe strada, ziua in amiaza mare. Eram bolnav si, fugind, am facut o pneumonie. Cred ca asta era si scopul urmaritorilor, sa scape de mine in acest fel-, ne-a mai spus Liviu Antonesei.
Alexandru Calinescu, liderul intregii generatii disidente
Alexandru Calinescu ocupa un rol aparte in documentele gasite de reporterii ziarului nostru. Chiar Alexandru Calinescu a citit odata o biografie a sa elaborata foarte minutios de catre Securitate. -Pe 17 pagini, erau povestite toate amanuntele din viata mea. M-am amuzat destul de mult cand am vazut documentul. Insa acum acele hartii au disparut inexplicabil, o data cu seiful in care erau inchise-, ne-a declarat Calinescu.
Conform biografiei din dosarele Securitatii, Alexandru Calinescu a fost un student eminent, dar a apucat-o apoi -pe cai gresite-. -S-a dovedit simpatizantul unor idei estetice, cosmopolite, minimalizand literatura romana contemporana, subestimand valoarea unor scriitori si opere patrunse de spiritul politicii partidului si statului nostru-, scrie intr-un act din 1 iulie 1988. Asadar, securistii erau deranjati de criticile lui Calinescu, aduse literatilor care isi pusesera pana pentru realizarea -societatii socialiste multilateral dezvoltate-. Iata-i pe ofiterii de securitate si in postura unor critici literari!
Alexandru Calinescu era urmarit atent de catre Securitate mai ales pentru ca avea o influenta puternica asupra unui grup de tineri intelectuali, in frunte cu aceiasi Dan Petrescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Liviu Antonesei, Sorin Antohi, Dan Alexe si altii, pentru care Calinescu era -un sef de scoala a asa-zisei generatii *80-. Discipolilor sai, enumerati mai sus, Alexandru Calinescu le-a imprimat -o tenta contestatara, fapt ce a atras atentia cercurilor revolutionare din Occident, care le-au asigurat publicitatea prin postul de radio Europa Libera-.
-Seful de scoala- al disidentilor de la Iasi a primit un vot de blam in 1983 din partea organizatiei de partid din care facea parte, insa -Calinescu Alexandru nu a tras concluziile necesare din masura luata, pozitia sa ramanand aceeasi, manifestand insa mai mult prudenta-, se specifica in acelasi document din iulie 1988.
Maria Ghitulica era permanent informata si despre activitatea lectorilor straini care activau la Universitatea ieseana. De multe ori, acesti straini asigurau legatura intre mass-media occidentala si disidentii ieseni, care puteau astfel sa-si faca cunoscute manuscrisele acuzatoare la adresa regimului comunist. -Alexandru Calinescu (n. red.) a intermediat in continuare legaturile unor ziaristi straini ostili, adusi in mod special la Iasi de Thomas Bazin (un lector francez de la Universitate – n. red.), cu Dan Petrescu si Liviu Cangeopol… Prin actiunile profund dusmanoase din ultimul timp, Calinescu Alexandru si-a dovedit din nou <calitatea> de mentor al grupului contestatar de la Iasi si in acelasi timp de unealta a intentiilor cercurilor revolutionare din Occident, de a crea o disidenta organizata in Moldova-, scriau de zor securistii in 1988.
In urma anchetelor specifice, capii Securitatii locale l-au numit pe Calinescu drept -pionul de deplina incredere, atat pentru elementele contestatare autohtone, cat si pentru cercurile reactionare interesate din strainatate-. Evenimentele anului 1989 i-au impiedicat pe securisti sa elaboreze un plan concret prin care sa-l -neutralizeze- pe Alexandru Calinescu. -In decembrie 1989, dupa fuga lui Ceausescu, a fost la posta cu Dan Petrescu pentru a ne repune in functiune telefoanele. Am gasit atunci, ascunse in casa mea, o gramada de microfoane. O intreaga instalatie de ascultare-, ne-a mai spus Alexandru Calinescu.
