Incompetenta ministeriala la pret de dumping

Ministerul sau, după caz, Autoritatea Naţională care se ocupă de gestionarea turismului românesc e predestinată să aibă parte numai de şefi cu idei -sublime dar care lipsesc cu desăvârşire-. Nici actualul ministeriabil, Ovidiu Silaghi nu face rabat de la această calitate, el găsind soluţia magică pentru creşterea ponderii segmentului serviciilor turistice în PIB într-o manieră originală.

Ministrul recomandă operatorilor de pe Litoral, să nu reducă preţurile la servicii atât timp cât există suficienţi turişti care le trec pragul. El aruncă o piatră peste gardul vecinilor de la sud, care ne fură sezon după sezon milioane de turişti şi multe sute de milioane de euro pe care aceştia îi cheltuie acolo: bulgarii au preţuri de dumping, adică pe româneşte, preţurile sunt sub costuri. Nu mai contează calitatea serviciilor, nici faptul că 90% din unităţile de pe Litoral controlate de ANPC primesc amenzi.

Ministrul nostru ori a sărit lecţia de economie cu tema dumpingul ca metodă de concurenţă neloială, ori nu pricepe nişte mecanisme contabiliceşti elementare, care spun cam aşa: 10% profit la 1 miliard de euro va reprezenta întotdeauna mai mult decât 50% profit la 100 milioane de euro. Iar pentru a-i risipi confuziile oficialului român îl sfătuim să arunce o privire şi pe tarifele din Grecia sau Turcia, poate o vedea vreun dumping şi pe acolo.

În final, o mică pildă: plimbându-mă deunăzi printr-o unitate de top din industria mezelurilor româneşti, împreună cu un patron austriac, acesta m-a întrebat: în câte zeci de ani s-a ridicat această citadelă industrială? la răspunsul meu- circa 9 ani – acesta a clătinat din cap spunând că în mod sigur ceva nu e în regulă, explicându-mi că o investiţie aşa de mare, pe modelul vizitat, se făcea în ţara lui Mozart în 50-60 de ani. Oare ce-o fi vrut să sugereze?