Naționalismul cu iz electoral, cel mai puternic vector al populismului în România și Ungaria

Ceea ce petrece în ultimele zile în România, prin concursul dreptei din Ungaria reprezentată de Fidesz și Jobbik, reprezintă de fapt o intrare în campanie cu circa un an mai devreme de alegerile parlamentare ce vor avea loc în primăvara lui 2014. Fără să facă prea multă vâlvă în presa de la București, Fidesz-ul a explicat indirect la ?ê?£coala de Vară de la Băile Tușnad de la finele lunii trecute, prin vocea șefei Comitetului Electoral Național, Ilona Palffy (fosta consiliera a premierului  Viktor Orban, șeful Fidesz -n.r.), că 360.000 de etnici maghiari din România vor avea drept de vot pentru alegerile parlamentare din primăvara lui 2014, relatează publicația The Budapest Times.
În aprilie 2013, circa 150.000 de maghiari din România erau beneficiarii cetățeniei române iar din 2010 și până la acel moment, aproape 300.000 de cereri de cetățenie fuseseră depusă în România. Dacă ar fi să privim la cifrele avansate de fosta consilieră a lui Viktor Orban, acestea s-ar traduce prin circa 5% din total de circa șapte milioane de persoane cu drept de vot din Ungaria. ?ê?£i asta numai din România, dar procesul continuă și în Serbia, Ucraina, în timp ce Slovacia a interzis dubla cetățenie și a pus capăt planul de extindere a bazei de votanți a dreptei din Ungaria, repre­zentată de Fidesz și partidul extremism Jobbik. Aceste două partide au fost protagonistele recentelor inflamări după ce premierul Viktor Orban a participat la finele lunii trecute la ?ê?£coala de Vară de la Băile Tușnad, acolo unde a susținut ideea înființării Ținutului Secuiesc, iar liderul Jobbik Vona Gabor a declarat, în urmă cu doar câteva zile, că Ungariei nu îi este frică să intre într-un conflict cu România pentru a apăra drepturile cetățenilor săi de pe teritoriul României. Cu alte cuvinte, aceștia sunt politicienii care speră să profite de agitarea acestor idei în speranța că, în mai puțin de un an, se vor bucura de alți patru ani la guvernare. Presa de la Budapesta s-a autosesizat privind eventualele fraude care vor apă­rea în urma unor proceduri de acordare pe repede-înainte a cetățeniilor ungare în România de dragul voturilor de aici. Întrebată de reporterii HirTV de posibi­litatea fraudării acestor alegeri pe voturile venite din Diaspora, deoarece modali­tățile de votare vor fi multiple, Ilona Palffy, a declarat: „Vor fi multe căi prin care un om cu cetățenie dublă va putea vota. Își poate trimite votul prin e-mail la Comitetul Național Electoral; va putea trimite buletinul de vot la ambasadă sau va putea merge la consulatele care vor avea urne ce vor fi împărțite pe orașe. Cetățeanul nu va avea nevoie de un act de identitate. Votantul înregistrat își va putea aduce buletinul de vot în Ungaria și apoi îl va putea trimite prin poștă. În fine, el și-ar putea plasa buletinul de vot în orice urnă amplasată în acest scop în orice jurisdicție electorală din ziua votării. Simplu, nu-i așa?“, s-a întrebat retoric Palffy, citată de portalul de analiză politică Hungarian Spectrum.

Cum văd ungurii votul pentru diaspora

Mai precis, foarte multe înlesniri care vor conduce inevitabile către multiple posibilități de fraudă. Majoritatea cetățenilor din Ungaria, într-un procent de circa 70%, nu sunt nici măcar acum de acord cu dreptul de vot pentru ungurii din diaspora. O arată un sondaj al institutului sociologic Median de la Budapesta. Conform unui sondaj realizat la finele lui 2012, până și electoratul Fidesz și Jobbik era împărțit pe această chestiune. Circa 55% din votanții Fidez doreau ca noii cetățeni maghiari din diaspora să primească drept de vot, în timp ce 38% nu doreau acest lucru. În cazul Jobbik, procentul era mai defavorabil –  53% la 43%. Pe de altă parte, Verzii liberali din Ungaria (LMP) erau total împotriva dreptului la vot pentru acest segment electoral. Respectiv, 19% la 78%. La fel se întâmpla și cu socialist-liberalii de la DK (Coaliția Democratică), unde procentul era de 18% la 82%. Aceeași situație se regăsea și în rândul socialist-democraților (MSZP) – 13% la 84%. Miza este una extrem de importantă deoarece alegerile din 2014 se vor desfășura conform noii Constituții a Ungariei (intrată în vigoare la 1 ianuarie 2012 – n.r.) care reduce numărul parlamentarilor de la 386 la 199, astfel bătălia este una foarte crâncenă. Situația va fi asemănătoare în cazul în care Parlamentul României va avea numai 300 de parlamentari, așa cum au votat românii în 2009.

Băsescu, călare pe valul extremismului generat de populismul Fidesz

Corolarul acestora date a condus la politica populistă a partidelor de dreapta din Ungaria pe teritoriul României. Evident, toate acestea nu se puteau întâmpla și fără ajutorul tacit al oamenilor politici din România, nemijlocit fără buna relație personală dintre premierul ungar Viktor Orban și președintele Traian Băsescu, în special pe linia PPE. Evident, după ce Orban și Jobbik-ul din buzunarul său și-au făcut jocurile electorale în România, președintele Traian Băsescu a ieșit la rampa. Dar nu neapărat pentru a stopa acesta acțiuni, ci pentru a se urca pe un val politic și a profita de un moment prielnic și o inflamare a societăți românești pentru a strânge puncte pentru imaginea personală și noua sa construcție politică, Mișcarea Populară. Practic, Traian Băsescu a intrat în campanie electorală pentru alegerile europarlamentare de anul viitor și pentru eventuale alegeri locale ce ar putea avea loc în cazul în care 80% dintre primari și-ar putea pierde mandatele conform legii incompatibilităților. Profitând de atmosfera tensionată creată de vizitele revanșarde ale revizioniștilor Viktor Orban și Vona Gabor, președintele a ieșit ieri pentru a se reafirma ca principalul „cruciat“ în lupta cu cei care amenință interesele naționale. Asta cu toate că ani de zile, Fidesz a beneficiat de sprijinul său tacit pentru astfel de acțiuni pe teritoriul României. Dar experiența politică a lui Băsescu a ieșit ieri la rampa și a punctat în absența celor doi chiulangii plecat în concediu la Miami. „România își va asuma leadership-ul punerii la punct a Ungariei, care a devenit focar de instabilitate în regiune din punct de vedere al politicilor privind minoritățile", a declarat ieri Traian Băsescu la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului. Apoi, șeful statului a declarat că este posibilă desființarea de la anul a Universității de Vară de la Băile Tușnad, acolo unde se fac astfel de declarații anti-românești. Efectul ar fi unul fără nicio miză, deoarece alegerile parlamentare vor avea loc în primăvara anului viitor și probabil nici Fidesz sau Jobbik nu vor mai avea prea mult interes să participe la ea. Numai că situația a fost creată tocmai de permisivitatea unor astfel de acțiuni pe teritoriul României. Mai mult, modelul acordării de cetățenii pentru etnicii unguri din diaspora a urmat modelul românesc de acordare a cetățeniilor în comunitățile istorice. Numai că România le-a acordat mai mult pentru a repara un drept istoric și a exploatat politic mai puțin voturile puține la număr din Republica Moldova, spre exemplu, în timp ce Fidesz-ul lui Orban și Jobbik vor să dea lovitura în 2014 cu această manevră politică care le-ar aduce undeva între 5-10% procente în plus din România și celelalte țări din jur.

Dragoș Stănculescu