Dumitru Tudose este un pensionar in varsta de 81 ani care pare insa ca abia a implinit 65-70 de ani. Este mai sprinten si surazator decat multi alti oameni de varsta sa. Se lupta de luni intregi cu autoritatile pentru o problema legata de cele doua hectare de padure pe care le detine in comuna Cristesti. Nu poate asigura paza respectivului fond forestier, iar hotii taie fara incetare arbori de pe suprafata sa de teren. Padurea, desi nu reprezinta mijlocul sau principal de existenta, are o valoare sentimentala, fiind cumparata din solda primita pentru doi ani din cel de-al doilea razboi mondial, razboi in care Dumitru Tudose a trait o experienta terifianta, fiind pentru cateva luni prizonier in lagarul de la Auschwitz.
La inceput, a luptat impotriva rusilor…
In 1943, cand avea 21 de ani, i-a venit ordin de incorporare. A plecat in armata impreuna cu alti 85 de tineri din Cristesti. A trebuit sa se prezinte la Regimentul 11 Siret, unde nu a stat decat cateva zile, deoarece a fost mutat la Scoala de subofiteri de la Fagaras. -Mie nu imi era draga armata, dar tatal meu era la Divizia Cernauti si numaidecat voia sa ma vada militar-, isi aminteste Tudose. La Fagaras, a fost instruit de ofiteri germani, Romania fiind sub ocupatie nemteasca la acea data. Dupa doar sase luni de scolarizare, a fost trimis pe frontul de est, luptand cot la cot cu soldatii germani impotriva rusilor. A participat la infruntari la Balti si Lipcani, facand parte din Divizia a opta Cavalerie. -Divizia noastra era incadrata in lupte de doua divizii germane. Arsita, ploaie, zapada, nu le mai simteai. Mancare, cand dadea, cand nu dadea, se gasea. Cand se cucerea un oras, o comuna, ramaneau alimente si cei care cucereau deveneau stapani si peste ele-, spune Dumitru Tudose.
Apoi a luptat alaturi de ei
Luni la rand a luptat alaturi de germani, pana cand situatia s-a schimbat cu 180 grade, fiind nevoit sa lupte alaturi de rusi impotriva germanilor. Pentru el, inaintarea nu a durat insa decat pana la Tisa. Acolo, alaturi de alti 12.000 de soldati, a fost luat prizonier de armata germana. -S-au intalnit generalii celor doua armate si al nostru a hotarat sa ne predam. O saptamana am dormit numai pe jos si m-am imbolnavit. Ma durea spatele si abia ma mai puteam misca. Am fost consultat de un medic ceh care m-a trimis cu un convoi la Nurnberg. Acolo, era un fel de spital-lagar international. Erau oameni din toata lumea: Statele Unite, Anglia, Italia-, spune pensionarul. Aici, a fost tinut pana sa se insanatoseasca, dupa care, intr-o zi, i s-a spus ca trebuie sa plece intr-un alt loc.
-La Auschwitz trebuiau sa mearga evreii, ori eu eram prizonier roman-
Timp de 18 zile, alaturi de alti 100 de prizonieri, a circulat continuu cu un tren marfar, fara lumina. -Nu te intreba daca vrei, te trimitea la gramada. Nu stiam unde merg, nu iti spunea nimeni. Eram singurul roman-, povesteste Dumitru Tudose. Abia cand a coborat din tren, si-a dat seama unde a ajuns. Stia ce s-a intamplat la Auschwitz, dar nu mai vorbeste de gandurile pe care le avea in acele zile. -Cand am ajuns eu acolo, nu se mai omorau oameni. Nu stateam la un loc cu evreii, dar ii vedeam. Erau chinuiti. Norocul meu este ca rupeam limba germana, pentru ca o invatasem la scoala de la Fagaras-, afirma Tudose. In comparatie cu evreii, ceilalti oameni nu aveau un regim foarte dur. Ieseau la munci agricole si nu erau obligati sa presteze activitati pana la epuizare. -Ce sa va spun? Altii au patit-o si mai rau. A dat Dumnezeu si uite ca sunt in viata. Eu ajunsesem insa din greseala acolo. La Auschwitz trebuiau sa mearga evreii, ori eu eram subofiter roman prizonier. Dupa doua luni, si-au dat seama ca e o greseala si m-au mutat-, spune pensionarul.
Declarat disparut, toti il credeau mort
A stat apoi intr-un lagar de la Linz – Austria unde, pentru prima data dupa cateva luni, s-a intalnit cu romani, avand ocazia sa vorbeasca din nou limba materna. A fost eliberat pe 20 octombrie 1945, cand s-a organizat un tren special pentru intoarcerea acasa a prizonierilor. A ajuns pana la Arad, de unde a reusit sa ia legatura cu parintii. Acestora nu le venea sa creada ca fiul lor plecat de doi ani in armata mai traieste. -De cand m-am imbolnavit, m-am despartit de ceilalti soldati din divizie. Toti cei din Cristesti, care au supravietuit, se intorsesera deja acasa si nici unul nu mai stia ceva de mine. Cat am stat in lagar, nu am putut trimite scrisori. Acasa a venit tidula ca sunt disparut, astfel ca au crezut ca sunt mort-, isi aminteste batranul. Parintii sai ii facusera de mult slujba de inmormantare, cu preot, sateni si toate cele care se fac in momente de acest fel. A ajuns acasa exact in ziua in care se casatorea sora sa. -Cu hainele cu care am plecat, cu acelea am venit inapoi-, spune Tudose.
Romania, un alt fel de lagar
Nu a stat insa prea mult acasa, intrucat a fost numit in comisiile care se ocupau de predarea bunurilor Regimentului Botosani armatei rusesti. Apoi, a primit solda pe doi ani si din ea si-a cumparat doua hectare de padure in comuna natala. Nu a avut parte prea mult timp de ele, pentru ca in 1947 s-au nationalizat proprietatile si a avut numai de suferit din cauza faptului ca detinuse acea padure. -Cred ca mai mult am indurat de cand am venit din lagar. Tot timpul am fost urmarit de securisti care mereu au dorit sa ma prinda cu ceva. Acum, se vorbeste de veterani cu aureole de merite. Atunci, daca spuneai ceva, iti zicea ca ai omorat rusii-, marturiseste Dumitru Tanase.
Dupa revolutie, a reintrat insa in posesia padurii. Locuieste in oras, primeste o pensie de prizonier si o alta de veteran, care in total fac 875.000 lei.
Despagubire primita de la statul german
La inceputul acestui an, a fost despagubit cu o suma frumusica de statul german, care a recunoscut ca a gresit atunci cand l-a internat in lagarul de la Auschwitz. Pastreaza si acum legitimatia eliberata de conducerea acesteia, in care nu este subofiterul Tudose, ci -herr Tudose-. Cand este bine dispus, canta si vorbeste nemteste. Sunt cantece si vorbe pe care le-a invatat in urma cu 58 de ani in lagar si pe care nu le va uita vreodata.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
