Problemele economice nu au fost încă depășite, iar lunile următoare vor fi decisive pentru consolidarea reformelor începute și asigurarea unei creșteri economice sănătoase, a declarat, ieri, în Parlament, premierul Emil Boc, la dezbaterea privind bilanțul guvernării.
„Greul nu a trecut încă. Oricine era la guvernare în locul nostru era obligat să ia aceleași decizii dureroase, dar corecte și necesare. Nu cu populisme vom ieși din recesiune“, a spus Boc.
Premierul și-a început discursul din Parlament privind bilanțul guvernării acuzând guvernarea PNL, pentru deficitul ridicat din 2008 în contextul unei creșteri economice de 8%, și a apreciat că nu fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu este în măsură să critice actuala guvernare.
„Dacă cineva este în măsură să ceară socoteală pentru perioada actuală, acela nu este el. Tăriceanu are pretextul ca noi să plătim în continuare aceleași salarii și pensii, uitând de criză“, a spus Boc.
Premierul a reiterat faptul că restructurarea sectorului public este necesară pentru dezvoltarea țării.
Adoptarea proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii și achitarea datoriilor acumulate de spitale sunt cele două condiții de care depinde eliberarea de către Fondul Monetar Internațional (FMI) a celei de-a șasea tranșe din împrumut, a declarat Boc. „Nu vor fi probleme dacă se merge în linie dreaptă. Decizia aparține board-ului FMI, dar din punctul nostru de vedere am făcut tot ce trebuie, în primul rând pentru România“, a spus premierul.
Sporuri și stimulente bugetate
Totodată, premierul Emil Boc l-a acuzat pe fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, că a inclus în bugetul pentru 2010 bani pentru al 13-lea salariu, prime și alte stimulente fără a avertiza Guvernul, la începutul acestui an, că ulterior se va impune reducerea salariilor în sectorul bugetar. El a afirmat că dacă primul-ministru și Guvernul ar fi fost avertizați asupra acestei situații, salariile nu ar mai fi fost diminuate, deoarece al 13-lea salariu, primele și stimulentele erau eliminate din timp.
„Mie îmi pare rău că Vlădescu se angajează într-o asemenea discuție. Nu pot totuși să nu răspund dacă domnia sa a provocat o asemenea dezbatere. În primul rând, avea la dispoziție calea demisiei, dacă nu ar fi fost de acord cu vreo măsură promovată sau nu de Guvern la propunerea domniei sale, ori nu a fost cazul. L-aș întreba apoi, dacă era vorba de viziune sau de capacitate de înțelegere a crizei și a economiei, cum a fost posibil ca în ianuarie să permită în buget plata celui de-al 13-lea salariu, a primelor de vacanță, a altor stimulente, iar după câteva luni să vină cu reducerea cu 25% a salariilor? Dacă avea o asemenea viziune și mi-ar fi comunicat-o, fiți convinși că nu aveam o reducere cu 25% a salariilor, pentru că din timp am fi luat măsurile de eliminare a celui de-al 13-lea salariu, a primelor și a stimulentelor, astfel încât să nu fi fost în situația de a reduce salariile bugetarilor“, a răspuns Boc unei întrebări a presei pe tema declarațiilor lui Vlădescu.
Premierul a mai spus că Vlădescu nu a prezentat Guvernului un nou sistem de impozitare a firmelor care să înlocuiască impozitul minim, deși a avut opt luni la dispoziție.
Fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a declarat, într-o emisiune TV, că premierul Emil Boc are o capacitate limitată de a înțelege complexitatea și dificultățile economiei românești, în primul rând din cauza pregătirii acestuia, mai ales în contextul unei perioade extrem de dificile precum criza.
Impozitul minim, eliminat din octombrie
Guvernul își menține decizia de a elimina impozitul minim, începând cu luna octombrie, a declarat, ieri, premierul Emil Boc, citat de Mediafax.
Eliminarea impozitului minim în această toamnă a fost anunțată încă din luna iulie de premierul Emil Boc, care nu a oferit însă o dată exactă.
Impozitul minim, introdus în primăvara anului trecut, este cuprins între 2.200 de lei (aproximativ 500 de euro), dacă firmele au venituri totale de până la 52.000 de lei, și 43.000 de lei (circa 10.000 de euro) pentru venituri de peste 129 milioane de lei.
Firmele care înregistrează profit plătesc impozit de 16%, dar nu mai puțin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează. La începutul acestui an, Guvernul a intenționat să înlocuiască impozitul minim cu un impozit forfetar, însă măsura a fost amânată.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
