Aceasta ultima saptamana a Postului Pastelui, numita si Saptamana Patimilor, are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere. Primele trei zile se constituie intr-un prolog al Sfintelor Patimi ale lui Hristos, iar Joia Mare, numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra, este ultima zi din Postul Pastelui. In credinta populara aceasta zi este termenul final cand femeile trebuie sa termine de tors canepa. In Joia Mare se fac cununi pentru fiecare persoana din familie, cununi care se arunca pe acoperis pentru a se vedea, dupa vestejirea si caderea lor, cine va muri in decursul anului. Exista credinta ca in cursul zilei de Joia Mare nu este bine sa dormi, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita, care o va face incapabila de lucru tot anul.
Slujbe pentru sufletul celor plecati
Joia Mare este considerata o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. De aceea, mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii. Deoarece in Joia Mare de obicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi.
Toate slujbele, pomenirile si parastasele, care au inceput in prima sambata a Postului Mare, dureaza numai pana in Joia Mare. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri care se sfintesc si se dau de pomana pentru sufletele mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Joia Mare este ultima zi din Postul Mare in care se pomenesc mortii. Din aceasta cauza, in unele zone se numeste si Ziua Mortilor.
Astazi se incondeiaza ouale
Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, afirmandu-se ca ouale rosite si fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata. O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat. In decursul Saptamanii Mari sunt trei privegheri. Cea mai insemnata e in noaptea de Joia Mare, cand se citesc cele 12 Evanghelii.
In unele parti fetele care merg la slujba religioasa iau o sfoara si fac cate un nod dupa citirea fiecarei Evanghelii. Cand se duc acasa si se culca, pun aceasta sfoara sub perna, fiind incredintate ca il vor visa pe cel care le este predestinat. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti, nu se mai trag clopotele la biserici, ci numai se toaca.
De ce oua rosii de Pasti?
Legendele crestine leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Iisus. Rastignirea si invierea reprezinta reinvierea naturii primavara si reluarea ciclurilor vietii. Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci cand Iisus a fost batut cu pietre, acestea atingandu-l s-au transformat in oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf. Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au insangerat sub cruce. Alta legenda afirma ca dupa ce Iisus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: -Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus-. Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi. In traditia populara romaneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice in felurite situatii etc.
Simbolurile culorilor
Culoarea rosie este simbol al sangelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata. Negrul reprezinta statornicie, eternitate. Galbenul simbolizeaza lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate. Verdele este asociat cu reinnoirea naturii, prospetimea, rodnicia, speranta, iar albastrul face triumitere la cer, sanatate, vitalitate.
Mai demult, ouale erau vopsite in culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, cu o mare varietate de procedee si tehnici, transmise din generatie in generatie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
