SRI și-a anunțat, în aceste zile, intenția de a-și diversifice „aria de competență“ pe care să o întindă chiar și în lumea inefabilă a artei. Concret, în domeniul literaturii și a criticii de film. Bineînțeles că nu o va face în mod direct, prin „penetrarea“ informativă a muzelor respective. Iar asta nu pentru că, pe linie de serviciu, n-ar avea „surse“ chiar și acolo. Bineînțeles că le are. Dar, momentan, acelea sunt atât de „discrete“ încât vom afla câte ceva despre ele doar cu ocazia vreunui nou WikiLeaks. Ori, poate cine știe când, peste multe decenii, când vom afla că, la fel ca Securitatea, și SRI-ul nostru democratic deține „copiile“ integrale ale unor manuscrise literare pe care le-au uitat chiar și autorii lor. Ei bine, nu! Inovatoarea deschidere spre artă a celui mai important dintre serviciile noastre secrete se va „opera“ prin intermediul revistei „Intelligence“, editată sub înaltul patronaj spiritual al SRI. Iar prin editorialul „Povestea revistei «Intelligence»“, semnat de redactorul șef Flaviu George Predescu, revista Serviciului Român de Informații anunță, în cel mai recent număr al său, că „Acum, la mai bine de cinci ani de activitate, am ajuns, împreună cu colegii de redacție, la concluzia că se impune și crearea unei astfel de rubrici literare, și în plus, a uneia de critică de film“. Mai puțin clar este, însă, anunțul că ambele rubrici vor fi „desigur, specializate pe intelligence.“ Adică se vor ocupa doar de cărți și filme de aventuri despre spionaj și contraspionaj? Habar n-avem și nici redactorul șef al revistei „Intelligence“ nu ne lămurește. Totuși, sperăm ca domnia sa să nu fi divulgat cine știe ce secrete de serviciu. Iar asta pentru că, în editorialul său, redactorul șef Predescu menționează, din punct de vedere al „colaborării cu mediul extern“ al SRI, „performanța de a avea ca semnatari de articole autori precum: Iulian Fota, Sergiu Medar, Cristian Tabără, Radu Tudor, Cristian Pârvulescu, Vasile Dâncu și alți exponenți ai societății civile sau ai presei.“. Oare de ce ne trece prin cap replica vechiului banc despre „Mai răspândiți băieți, mai răspândiți!“ În editorialul cu pricina, redactorul șef Flaviu George Predescu mai menționează, fără să ofere prea multe amănunte, că revista mai are și „o rubrică aparte“, numită „I pak dau știre“. Pentru cei care au apucat deja să uite ce au învățat pe la școală, reamintim că acestea sunt cele câteva cuvinte prin care începe cel mai vechi document medieval scris în limba română, celebra scrisoare a boierului Neacșu din Câmpulung. O scrisoare care, deși deosebit de dragă sufletului nostru, este, oricum ai lua-o și oricum ai întoarce-o, o banală „notă informativă“, întocmită după toate rigorile muncii de „intelligence“. Deși revista editată de SRI este „de uz extern“ fiind astfel accesibilă oricărui civil neinstruit, recunoaștem că habar nu avem cu ce se ocupă rubrica respectivă. Dar, ca niște umili membrii ai aceleiași „societăți civile“, ne întrebăm dacă, într-un viitor apropiat, SRI nu o fi având de gând să se ocupe și de muzică. Iar de acolo să nu aleagă decât „Lăsați-mă să-l cânt“, varianta ușor adusă din condei, după specificul domeniului, a unei celebre operete.
Vasile Surcel
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
