Verigi

De când dl Patriciu, adversarul numărul unu al preşedintelui Băsescu, a devenit şi numărul unu în topul miliardarilor, se prefigurează o nouă luptă de clasă: cea dintre clasa politică şi clasa oligarhilor. Deteriorarea şi degenerarea celei dintâi şi întărirea celei de-a doua – care tinde să devină a doua putere în stat controlând executivul, legislativul, justiţia, serviciile secrete şi mass-media – au făcut ca între cele două jumătăţi care au convieţuit până acum în pace, înţelegere şi sprijin reciproc şi la bine şi la rău şi au crescut împreună o groază de copii care se tot împerechează între ei, să intervină eterna competiţie: cine aduce mai mulţi bani în casă? Iar cine deţine banii vrea să deţină şi decizia directă şi să nu mai depindă de capriciile consorţilor politici. Vorba lui Gigi Becali: eu dau banii, eu fac echipa. Cam aşa gândesc de fapt şi finanţatorii partidelor, care, după ce şi-au făcut plinul, vor – aşa cum Becali vrea să-i comande -regelui- Hagi – să comande preşedinţii, premierii, miniştrii şi, în general, toată schema de joc a societăţii. Nu că n-ar fi făcut-o şi până astăzi (dar mai ferit) – numai că acum vor să excludă orice surprize gen dosare la DNA, CNSAS ori anchete tv. Lupta se anunţă dură şi fără menajamente şi, după primele semne, s-ar spune că onor clasa politică e deja în genunchi. Şedinţa PSD unde după ce şi-au anunţat vitejeşte moţiunea de cenzură, liderii partidului s-au adunat să-şi lingă rănile e mai mult decât elocventă pentru decalajul între cămaşa de forţă înfăţişată la tv şi scutecele umede de la sediu. Ce secvenţă: marele Hrebe propunând vânzarea imediată a moţiunii (-dacă n-o mai depunem, negociem cu liberalii câteva posturi de ministru-), dl Rus – grupul de la Cluj cerând vânzare după depunere (-atunci am părea bărbaţi, acum am fi curve-) şi dl Văcăroiu plângându-se că n-are cine să-i cumpere: -cu PD nu putem, cu PNL nu putem că le-am dărâmat guvernul; nu avem cu cine negocia-. Jalnică situaţie – dar nu singulară: nici PD şi nici măcar preşedintele Băsescu nu mai au cu cine negocia – şi nici PNL. Diferenţa este însă că PNL nici n-are interes să negocieze cu nimeni. Dacă sunt lăsaţi în guvern îşi văd liniştiţi de treabă, curăţă orice urmă de inamic, trag ultimele tunuri, ba chiar vor să amâne parlamentarele din 2008 în 2009 odată cu prezidenţialele ca să încerce să-l dărâme pe dl Băsescu – singurul personaj care întunecă bucuria de Nabucco a dlui Patriciu. Gurile rele susţin însă că dl Patriciu exagerează când se consideră autorul conductei Nabucco întrucât îi lipseşte -o verigă- pe traseu. Posibil! Dar şi câte verigi în plus (necunoscute) are traseul dlui Patriciu!