Într-o ediţie a ziarului -Curentul- din luna februarie, scriam despre preţul pe care potenţialul investitor ar putea să-l achite pentru a prelua pachetul de acţiuni deţinut de statul român la fabrica de automobile de la Craiova. Cateva calcule simple care făceau o paralelă între ce a cumpărat Renault la Piteşti (în materie de cote de piaţă) şi ce va prelua viitorul patron în Oltenia m-au făcut să apreciez că nu ne puteam aştepta la mai mult de 60 de milioane de euro. Şi aici vorbim de bani cash, nu de datorii asumate sau investiţii viitoare. Mă văzusem obligat să fac aceste precizări, la momentul respectiv, datorită faptului că numeroase oracole din presă şi din mediul de afaceri trambiţau deja nişte cifre astronomice. Se făceau paralelisme cu preţul oferit pentru Petrom sau CEC, chiar ministrul Vlădescu vedea un Daewoo Craiova evaluat la 800 de milioane de euro. Nimeni nu vedea că fabrica merge în pierdere lună de lună, licenţele de fabricaţie se apropiau de termenul limită, iar despre prelungire nu se putea discuta (atat timp cat General Motors exporta în Romania autoturisme concurente direct).
Ne aflam într-un moment critic, iar în faţă nu mai aveam decat exemple cum ar fi ARO, Tractorul sau Roman Braşov. Încet, încet, odată cu avansarea negocierilor au apărut şi declaraţii oficiale din care răzbătea aplecare şi spre social, şi spre viitorul industriei auto.
Acum ne aflăm la doar cateva zeci de ore de parafarea finală a contractului, într-un cadru festiv, la Frankfurt. Într-o fervoare care sfidează limitele transparenţei, oficialii romani, cu acordul celor de la Ford, evident, au dat deja publicităţii preţul care va fi încasat pe cele aproape trei sferturi din acţiunile fabricii de la Craiova: 57 milioane de euro.
Nu mică mi-a fost mirarea să constat că din nou s-au ridicat destule voci care să spună că dăm fabrica pe nimic. Dacă această afirmaţie venea de la Vadim sau PRM, totul era explicabil. Dar, din păcate, ele vin de la persoane care se pretind analişti de piaţă şi au state vechi în presă. Alţii, ca să pară mai docţi, au plusat altfel: lasă, domnule, preţul, să fim atenţi la nivelul de investiţii asumate.
Acestora nu pot decat să le detaliez următorul scenariu: să presupunem că un investitor – fie el Ford, în cazul de faţă, fie oricare altul – decide să cumpere o fabrică în spaţiul ex-comunist, recunoscut pentru faptul că are costuri cu forţa de muncă reduse, şi mai deţine şi oarecare tradiţie în domeniul construcţiilor de maşini. Investitorul îşi asumă în faţa partenerului de afaceri – statul roman – un plan de afaceri din care reiese că va fabrica sute de mii de maşini, specificand chiar şi cate modele, la noua locaţie achiziţionată. Îi întreb pe distinşii analişti – mai e nevoie să se asume un nivel al investiţiilor? Sigur, întrebarea e retorică, pentru că nu-ţi trebuie multă minte ca să-ţi dai seama că nu poţi fabrica sute de mii de maşini fără investiţii de sute de milioane de euro. Iar proba palpabilă am avut-o deja la preluarea Dacia de către Renault. Planul de investiţii asumat de francezi a fost cu mult depăşit, pentru că piaţa şi interesele investitorului au cerut-o. Mai mult, producţia de la Piteşti a determinat importante investiţii străine în furnizori de echipamente (cuantificate de autorităţi deja la peste 1,5 miliarde de euro). Sigur, acest punct trebuie subliniat în contract – procesul de fabricaţie să se bazeze pe minim 60% furnizori interni, pentru a avea protecţie la sectorul industrial conex. Pentru că altfel am risca să ni se spună că atelierul X nu dă calitate, fabrica Y la fel, şi atunci ne trezim cu o maşină făcută în Romania cu 100% piese de import. Despre disponibilizări şi păstrarea personalului, iar nu prea e cazul să se bată monedă: nivelul producţiei asumat nu poate fi făcut fără salariaţi – în timp, estimez că se vor face chiar angajări. Însă nici nu putem obliga un investitor să păstreze oameni obişnuiţi cu munca la stat, incapabili să se adapteze la economia de piaţă (deşi e puţin probabil ca la Craiova să mai existe aşa ceva).
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
