Ponta l-a scăpat pe Elan Swartzenberg de 20 de ani de închisoare

Zilele acestea aflăm că Elan Swartzenberg este implicat într-o serie de afaceri necurate legate de preluarea Realitatea Media, dosarul fiind instrumentat cu atenție de DNA de circa un an de zile. Fratele lui Elan, iubita acestuia, parteneri de-ai săi de afaceri au fost deja puși sub învinuire pentru fapte grave, cum ar fi spălare de bani, bancrută frauduloasă, complicitate la înșelăciune. Simțind că se strânge lațul în jurul său după dispariția misterioasă a prietenului și partenerului său de afaceri Codruț Marta, Elan a plecat din țară anul trecut și plecat a rămas. Procurorii DNA par să-i fi luat urma, întrucât se vorbește deja de interceptarea unor discuții purtate de Elan pe Skype în vederea vânzării Realității TV. Iar dacă tot au luat la puricat afacerile și dosarele mai vechi ale lui Elan Swartzenberg, poate procurorii DNA dau și de urma dosarului în care fostul soț al Mihaelei Rădulescu a fost acuzat, la începutul anilor 2000, de unii parteneri de afaceri de înșelăciune și de faptul că i-a păgubit cu mai bine de un milion de dolari. Întrucât era vorba la mijloc de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, Elan risca , potrivit Art.215 Cod Penal, vreo 20 de ani de închisoare. Norocul lui Elan s-a numit însă la vremea aceea Ponta. Procurorul Victor Viorel Ponta, cel care a instrumentat dosarul de înșelăciune întocmit pe numele lui Elan și care, din motive necunoscute, a decis clasarea acestui dosar și implicit salvarea fostului soț al Mihaelei Rădulescu.

Afacere cu parfum de pușcărie

Ziarul „Curentul“ a prezentat în exclusivitate, în vara lui 2004, documente oficiale din care reieșea că româno-israelianul Emilian (Elan) Schwart­zenberg a fost la un pas de a fi arestat la începutul anului 2000, el scăpând de pușcărie grație bunăvoinței suspecte de care a dat dovada procurorul care a anchetat dosarul penal respectiv, celebrul Victor Ponta.
Conform plângerii penale, tranzacția în urma căreia în conturile lui Elan au intrat 1,34 mil. de dolari a avut un scenariu demn de Hollywood. Profitând că la acel moment partenerii săi îi acceptaseră propunerea de a achiziționa 80 de magazine în Capitală prin intermediul unei firme autohtone, Elan le-a sugerat ca tranzacția să fie derulată printr-o societate pe care a spus că o controlează: Exclusiv Site SRL. Numai că, la vremea respectivă, Exclusiv Site SRL nu era înregistrată. Dar pentru Elan n-a contat. El a reușit să-și convingă partenerii, după ce le-a promis că le va ceda controlul Exclusiv Site SRL – firma în care urmau a fi transferați banii pentru cumpărarea magazinelor. Neștiind că firma nu există și că între timp Elan a falsificat un document cu semnătura unuia dintre parteneri pentru a înmatricula Exclusiv Site SRL, asociații acestuia au parafat afacerea și au virat 1,34 mil. de dolari în două conturi indicate de Schwartzenberg. Într-un final însă, oamenii s-au trezit că n-au virat banii în Exclusiv Site SRL, ci în… Exclusiv Site Development SRL – societate administrată de… Schwartzenberg și într-un cont personal al lui… Schwartzenberg, iar acesta (conform plângerii penale depuse la Parchet) – a scos din România aceste sume transferându-le în contul societății sale Blue Ribbon Assets Limited- (n.r. – off-shore din Insulele Virgine Britanice, asociat unic al Exclusiv Site Development SRL).

Salvatorul Ponta

Când au realizat înșelăciunea, partenerii lui Elan au depus o plângere penală la Parchet, iar documentul a ajuns la procurorul Victor Ponta. Apoi, la intervenția lui Mișu Negritoiu – fost oficial PSD – către procurorul general de atunci al României (n.r. – conform unor înregistrări audio pe care le deținem, în care chiar Schewartzenberg dezvăluie povestea neromanțata a dosarului sau penal) Ponta, în loc să dea începerea sau nepriceperea urmăririi penale, a dispus… clasarea lucrării. Nu însă înainte de a-l convinge pe Elan să le înapoieze (cel puțin pe hârtie) banii partenerilor – care au revenit la Parchet și au notificat că totul ar fi fost … o neînțelegere.

Elan, cercetat și de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la cererea lui Blănculescu

La scurt timp de la apariția acestor dezvăluiri în ziarul „Curentul“, Autoritatea Națională pentru Control (ANC), condusă la vremea aceea de Ionel Blănculescu, anunța că a remis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un dosar privindu-l pe controversatul afacerist romano-israelian Emilian Schwartzenberg. Decizia ANC venea după ce „Curentul“ a sesizat, în august 2004, instituția condusă de Ionel Blănculescu cu privire la faptul că Schwartzenberg a obținut, în 2000, într-un mod dubios, clasarea (!!!) unei plângeri penale în care era acuzat de către parteneri de afaceri străini de săvârșirea unor infracțiuni grave (înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave; înșelăciune în convenții în formă agravată; fals în înscrisuri sub semnătură privată; trafic de influență; folosirea cu rea-credință a creditului de care se bucura o societate prin favorizarea altei societăți în care numitul avea interese directe). Conform documentelor aflate și la ANC, rezultă că, în 2000, folosindu-se de două firme cu nume apropiat (Exclusiv Site și Exclusiv Site Development), Schwart­zenberg și-a înșelat partenerii de afaceri cu 1.190.808,55 de dolari și a fraudat bugetul consolidat al statului prin neînregistrarea corectă a sumei.
În plină guvernare PSD, urmele dosarului par să se fi pierdut, dar, cu puțină consecvență din partea procu­rorilor DNA, dosarul ar putea fi redeschis, mai ales că prescripția la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave este la 22,5 ani, iar de la casarea dosarului de către procurorul Ponta au trecut doar 13 ani.

Iulia Nueleanu