„Marșul maghiarilor”, mai mult o mișcare de imagine decât o formulare coerentă a unor doleanțe realiste

Anunțul asumării de către Guvernul Ponta a proiectului de descentralizare dat pe mâna lui Dragnea a constituit declicul pentru ieșirea în stradă a maghiarilor pentru a cere autonomia. Paradoxal, deși tocmai acest lucru li se oferă, adică transferul puterii și fondurilor dinspre centru către teritoriu, maghiarii încearcă să pluseze pe acest fond al descentralizării pentru a obține ceva mai mult, respectiv autonomia teritorială. În tot acest timp, maghiarii încearcă o mișcare de imagine prin care să arate cât de hotărâți sunt să obține autonomia teritorială. Liderii politici ai maghiarilor încearcă și ei să profite de acest val propice și să puncteze la capitolul imagine. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă că autonomia nu înseamnă să fie luat ceva de la cineva, ci să se acționeze în interesul cuiva. „27 octombrie este o zi importantă pentru noi toți. UDMR va participa și ca organizator la "Marele marș al secuilor". Avem nevoie atât de tineri, cât și de intelectuali, de vârstnici și de agricultori, deopotriva. Avem nevoie de întemeierea unui cămin, de dezvoltarea pământului natal, de fiecare om din jurul nostru. Dorim sa demonstram forța comunității noastre, faptul că avem voința necesară de a munci împreună și de a avea o atitudine unitara pentru Ținutul Secuiesc, pentru viitorul Ținutului Secuiesc, pentru pământul nostru natal. Atunci când decidem asupra sorții Ținutului Secuiesc, de fapt decidem asupra viitorului familiilor și comunității noastre. Noi vrem și ne dorim să avem o formă de autonomie care sa ne permită să decidem singuri în privința obiectivelor noastre. Am afirmat în nenumărate rânduri, repetăm și azi: în viziunea noastră, autonomia nu înseamnă să luam ceva de la cineva, ci să acționăm în interesul cuiva", a arătat Kelemen. Așadar, pe acest fundal politic, circa 100.000 de maghiari, conform cifrelor CNS, au luat ieri parte la ceea ce au numit ei "Marele marș al secuilor". Aceștia au format un lanț viu pe o distanță de 54 de kilometri, între localitățile Chichiș, aflată la granița cu județul Brașov, și Brețcu, la ieșirea către Bacău. În realitate, Prefectura, Poliția, Jandarmeria și ISU Covasna, au comunicat că aproximativ 15.000 de persoane au participat la acest eveniment, fapt ce a stârnit furia liderilor CNS care a declarat că se încearcă „bagatelizarea” marșului. De asemenea, trenul care urma să transporte, duminică,1.000 de harghiteni la Marșul Secuilor, din județul Covasna, s-a defectat și, deși firma de transport feroviar de la care a fost închiriată garnitura a promis că va trimite o altă locomotivă, demonstranții s-au declarat nemulțumiți că nu vor mai ajunge la timp. Autoritățile locale au mai precizat că nu a fost înregistrat niciun eveniment major pe linia ordinii și siguranței publice, manifestarea derulându-se în mod pașnic. Potrivit comunicatului, două persoane au necesitat îngrijiri medicale ca urmare a unor probleme de sănătate.

Populism politic pe probleme etnice

Nu numai Kelemen Hunor a profitat  de situație pentru a profita politic, ci și reședintele CNS, Izsák Balázs, a citit o proclamație. Manifestarea s-a desfășurat fără incidente, singurul vorbitor fiind președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsák Balázs, care a citit, la intersecția Reci, "proclamația Marelui marș al secuilor". "Autoguvernarea internă înseamnă putere regională, care dispune de autoritate deliberativă constituită prin mijloace democratice, de o largă autonomie și de mijloacele necesare exercitării competențelor de autoguvernare", se arată în proclamație. Conform acestuia, secuii adunați în Ziua Libertății Secuiești la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureș au adresat, în 10 martie, o petiție Guvernului, în care cereau ca Ținutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, dar nu au primit niciun răspuns. Cu alte cuvinte, liderii CNS vor ca regiunea să se dezvolte distinct, nu în cadrul unui proiect de descentralizare care ar oferi oricum toate prerogativele necesare pentru un astfel de exercițiu de administrație. Proclamația lui Izsák Balázs amenință că, în cazul în care Guvernul nu le va rezolva doleanțele, se va ajunge la nesupunere civică. Potrivit proclamației, maghiarii își "reafirmă atașamentul față de delimitarea provizorie a Ținutului Secuiesc, format din 8 scaune și 153 autorități locale, așa cum aceasta a fost stabilită în Rezoluția Adunării Naționale de la Ditrău” (făcută în 2006, rezoluția care încalcă mai multe puncte din Constituția României și care cere alte granițe pentru actualul teritoriu al României n.r.).

Antonescu îmbracă voalat haina naționalistă

?ê?£i liderii partidelor politice românești au încercat să își ia partea leului din aceste manifestații. Liderul liberal Crin Antonescu, a declarat, ieri, la Focșani, comentând "Marșul secuilor", că inclusiv "simularea" unei enclave pe teritoriul statului român este o acțiune inacceptabilă și speră ca acest lucru să fie tratat în aceeași manieră și de autorități. "Poate că acum pentru unii este mai clar de ce PNL s-a opus la descentralizarea, de exemplu, a Poliției. Statul român este un stat național unitar, deși este unul din statele europene cu cea mai evoluată legislație și practică privitoare la drepturile minorităților. E totuși un stat unitar și prima dintre obligațiile autorităților românești, indiferent cine s-ar afla la guvernare, indiferent de cine e președinte, este aceea de a apăra această unitate și statalitate. Ceea ce se întâmplă acolo trebuie tratat cu înțelepciune, dar cu fermitate. Nu este acceptabil, și sper să nu fie acceptabil pentru nimeni dintre forțele politice românești, dintre instituțiile statului, constituirea sau cel puțin simularea unei enclave în teritoriul statului român", a replicat Antonescu. Pe de altă parte, liderul PNL Marius Obreja declarase vinerea trecută că mitingurile pentru autonomie teritorială sunt contraproductive pentru relațiile interetnice. "Aș vrea să văd o sută de oameni care ar putea să explice cap-coadă ce e aia autonomie, ce ar fi bine pentru unii și pentru alții, la ce riscuri te expui sau ce avantaje pot apărea, deci să fie un dialog", a spus Obreja.

Dragoș Stănculescu