Anul 2003 s-ar putea incheia cu o crestere economica mai mica decat nivelul prognozat, daca banca centrala va aplica o politica monetara restrictiva, care sa permita pastrarea tintei inflationiste. Marirea dobanzilor ar avea impact asupra sectorului real, ingreunand accesul la finantare al clientelei nebancare, acestea au fost cateva dintre concluziile conferintei -Piata de retail, marea provocare a bancilor comerciale-, organizata ieri la Bucuresti de Fin Media.
Aprecierea euro perturba calculele inflationiste
Analistii economici considera ca exista pericolul unui puseu inflationist, daca moneda europeana va continua sa se aprecieze in raport cu dolarul pana la un nivel de 1.24-1.25.
Ieri, moneda europeana era tranzactionata pe pietele internationale in jurul valorii de 1,17 dolari. -Daca euro se va aprecia in continuare, ori acceptam un mic derapaj inflationist, fata de nivelul prognozat initial de 13%-14%, dar nu mai mare decat nivelul anului trecut, ori strangem politica monetara pentru a stopa dolarizarea excesiva-, a spus analistul economic Daniel Daianu. Pe de alta parte, o politica monetara restrictiva ar afecta ritmul cresterii economice. Marirea dobanzilor ar avea impact asupra sectorului real, ingreunand accesul la finantare, anul 2003 urmand sa se incheie cu o crestere economica mai mica decat nivelul prognozat. Aprecierea puternica a monedei europene, cu efect inflationist, a coincis cu iesiri de capital, ceea ce a determinat presiune pe piata valutara interna si deteriorarea contului curent. In opinia analistului Daniel Daianu, programul de liberalizare a contului de capital ar trebui reexaminat. Un alt pericol ar fi orientarea populatiei catre constituirea depozitelor in valuta. La sfarsitul lunii aprilie, depunerile bancare in valuta ale populatiei se majorasera fata de luna anterioara cu 3,6%, pana la 70.712 miliarde de lei (exprimate in euro, depozitele populatiei au crescut cu 1,4%, reprezentand echivalentul a 1.914 milioane de euro).
Indisciplina financiara, un alt factor de risc
Indisciplina financiara si nivelul ridicat al arieratelor ar putea avea consecinte negative asupra cresterii economice, pe fondul exceselor populiste ce caracterizeaza anii electorali. -Nu am reusit o disciplina financiara, iar in conditiile dezinflatiei, lucrurile se pot complica daca arieratele cresc. Un deficit bugetar mai ridicat ar fi de acceptat, in conditiile reducerii deficitelor cvasifiscale-, a declarat Daianu.
Analistii spun ca dobanzile la pasive practicate de banci au scazut mult ca urmare a lichiditatii excesive din piata. -Daca banca centrala va controla aceasta lichiditate, bancile vor creste nivelul dobanzilor-, a declarat Daianu, adaugand ca dobanzile mai mari sunt necesare pentru detensionarea pietei valutare, confruntata cu mari iesiri de capital (repatrieri de profituri) din Romania.
La randul lui, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, este de parere ca fluctuatiile dobanzilor in momentul actual nu sunt de dorit, in conditiile in care Romania depune eforturi pentru atragerea de investitii straine directe si pentru identificarea de noi surse de finantare. -Nu sunt asa de convins ca dobanzile ar trebui sa creasca, ci mai degraba sa ramana la nivelul actual. Daca BNR va actiona parghiile pentru a creste dobanzile, tot banca centrala va fi nevoita ulterior sa le scada, iar aceste fluctuatii ar putea induce un mesaj de instabilitate in randul analistilor straini-, a declarat Radu Ghetea.
Bancile, de exemplu, isi asigura acum o sursa stabila si ieftina de fonduri din activitatea de creditare interna, insa pentru a-si asigura finantari pe termen lung trebuie sa aiba in vedere posibilitatea de a utiliza fonduri de la institutii financiare internationale (IFC, BERD).
61% din romani nu cunosc nici o marca de card
Potrivit unui studiu al GfK Romania, 37% din romani au incredere in sistemul bancar (mai ales in bancile romanesti), in timp ce 29% spun ca nu au incredere. In timp ce slovenii se apropie vertiginos de standardele vest-europenilor in privinta ponderii (care se apropie de 100%) a celor care au avut relatii contractuale cu bancile, 62% din romani nu au apelat niciodata la serviciile unei banci. Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) ramane cea mai cunoscuta marca din Romania, lucru explicabil, atat timp cat aproape jumatate din populatie traieste in mediul rural.
61% din romani nu cunosc nici o marca de card, insa in viitorul apropiat, 15% spun ca intentioneaza sa intre in posesia unui astfel de instrument financiar. Numai 2% din posesorii actuali folosesc cardul ca mijloc de plata, 85% din posesori continuand sa utilizeze cardul numai pentru extragerile de numerar din bancomate. Pe distributia cardurilor, cote importante din piata revin: BRD, BCR si Bancpost.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
