Pierderile economiei românești rezultate din gestionarea inadecvată a ariilor naturale protejate pot ajunge la 9 miliarde de euro, în următorii 25 de ani, relevă un raport recent privind sustenabilitatea financiară în sistemul de arii protejate, prezentat, marți, de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare /UNDP/.
Conform studiului, la nivelul celor 22 de arii protejate incluse în proiectul finanțat din Fondul Global de Mediu /GEF/, și care însumează o suprafață totală de aproximativ un milion de hectare, a fost prevăzută în 2010 o alocare de 20,1 milioane lei pentru nevoile corespunzătoare nivelului de bază de administrare a acestor zone, iar 57% (11,4 milioane lei) au însemnat cheltuieli pentru implementarea planurilor de management.
'Evaluarea serviciilor ecosistemelor naturale realizată în cadrul proiectului UNDP-GEF, implementat în parteneriat cu Romsilva, constituie o premieră în România, făcându-se o estimare a beneficiilor pe care le aduc serviciile ecosistemelor naturale din cinci parcuri naturale și naționale gestionate de Romsilva pe sectoare de activitate economică (…) Dorim, astfel, să punem la dispoziția partenerilor noștri din Guvern un instrument de lucru util care fundamentează necesitate dezvoltării unor mecanisme de plată pentru serviciile ecosistemelor naturale, mecanisme propuse în cadrul amendamentelor legislative dezvoltate în cadrul proiectului', a afirmat Monica Moldovan, director de programe în cadrul UNDP România.
Asigurarea finanțării ariilor naturale protejate la nivelul oprim calculat ar conduce pe viitor la venituri estimate la circa 29 de euro pentru fiecare un euro investit, se menționează în Raport.
Studiul prezentat marți reprezintă o componentă a proiectului 'Îmbunătățirea sustenabilității financiare a rețelei de arii naturale protejate din Munții Carpați', finanțat prin GEF și implementat de UNDP și Regia Națională a Pădurilor — Romsilva.
Valoarea proiectului, ce este implementat pe durata a patru ani (2010 — 2014), se ridică la 1.030.000 dolari, din care: 950.000 de dolari reprezintă alocare din partea GEF, 20.000 de dolari contribuție UNDP, iar alți 50.000 de dolari proveniți din partea World Wide Fund for Nature /WWF/ și Romsilva.
Cercetarea a luat în considerare cinci parcuri naturale-pilot din Munții Carpați: Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Munții Maramureșului, Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Retezat și Parcul Național Vânători-Neamț.
Din datelor Romsilva reiese faptul că, în România, la ora actuală, există 29 de parcuri naturale protejate de mari dimensiuni, cu excepția siturilor Natura 2000, din care 13 parcuri naționale și 15 parcuri naturale, Rezervația Biosferei Delta Dunării și peste 960 de alte arii protejate de dimensiuni mai mici, toate acestea cumulând 7,2% din teritoriul țării.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
