
Un număr 145 monede dacice de aur de tip Koson, recuperate recent din Marea Britanie, vor fi expuse, în această lună, la Muzeul Național de Istorie a României, informează Secția Educație, Relații Publice, Marketing și Organizare Expoziții a muzeului.
Monedele sunt stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmașii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei — Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese aparțin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fără monogramă. Ele au fost bătute din aur rafinat și aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C.
Conform datelor existente în prezent, toate aceste monede extrem de rare au fost obținute, în mod ilicit, de către persoane implicate în activități ilegale de detecții și săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România și puse în vânzare pe piața internațională numismatică din Europa și SUA.
Până în prezent s-au desfășurat 11 operațiuni de recuperare și repatriere a pieselor mijloace materiale de probă, aparținând tezaurelor dacice sustrase: brățări de aur, piese numismatice și arheologice, din aur și argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 și două în 2013).
Ca urmare a acestor acțiuni au fost readuse în țară, urmând a se pronunța în continuare asupra lor instanțele de judecată: 13 brățări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbones de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale și fantastice, 289 monede de aur și argint, precum și 14 podoabe dacice de aur.
Acestora li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson și cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emiși în secolele II-I a.C., la Tomis și Callatis, un depozit de unelte și arme de fier, precum și 73 monede de argint și bronz, recuperate de autoritățile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 și 2013.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















