Comerțul și industria prelucrătoare cumulează peste jumătate din împrumuturile cu întårzieri la plată de peste 90 zile, următoarele sectoare cu credite neperformante fiind construcțiile și serviciile, potrivit unei prezentări a consilierului guvernatorului BNR, Lucian Croitoru.
Pe sectoare, cele mai mari ponderi ale creditelor neperformante în total împrumuturi în obligații restante erau, în luna septembrie, în comerț (29,6%), industria prelucrătoare (23,55%), construcții (14,43%), servicii (13,95%) și imobiliare (12,92%).
La polul opus, agricultura și sectorul energiei au generat împreună puțin peste 5% din totalul creditelor neperformante.
Totodată, datele prezentate de consilierul guvernatorului BNR indică o scădere a ponderii împrumuturilor neperformante în primele patru sectoare (comerț, industria prelucrătoare, construcții și servicii) față de nivelul de la finalul anului trecut, însă o creștere pentru sectorul imobiliar.
Croitoru a declarat, în cadrul unui seminar, că nivelul creditelor neperformante reprezintă unul dintre motivele pentru care există diferențe mari între dobånzile la credite și cele la depozite.
„Spread-ul acesta mare indică probleme în sectorul bancar, nu în sensul că atenționez eu existența unei probleme. Au probleme pentru că se acumulează credite neperformante, se constituie provizioane, ceea ce înseamnă reducerea profitului 33 existența unei presiuni de menținere a acestui spread. Bineînțeles că măsuri mai drastice de ajustare în sectorul bancar le-ar reduce, dar asta este competiția în sectorul bancar din Romånia“, a explicat consilierul guvernatorului BNR.
Croitoru: Nu trebuie blamate băncile
El a arătat, citånd un raport al Băncii Centrale Europene (BCE), că Romånia se află undeva la jumătatea UE din punct de vedere al concurenței în sectorul bancar.
„Contează și nivelul de concurență din sistem, dar și pașii care s-au făcut. Și s-au făcut pași spre concurență“, a continuat Croitoru.
El a reiterat că este în favoarea unei concurențe mai mari în sistemul bancar, în condițiile în care, de-a lungul timpului, concepțiile despre competiție s-au schimbat ca urmare a crizelor internaționale.
„Imediat după criza din 1929-1930 s-a ajuns la concluzia că acea concurență în sectorul bancar nu este benefică pentru sistem și pånă la sfårșitul anilor ‘60 sistemul bancar a fost controlat în ceea ce privește ratele la depozite, la credite, nivelul creditului și chiar segmentele pe care s-au acordat. În anii ‘80 s-au trezit că trebuie să plătească nota de plată. Nu aveau eficiență. Creditele erau date numai întreprinderilor mari, iar cele mici nu beneficiau. Sunt în favoarea unui grad mare de concurență în sistemul bancar. Spun asta pentru că suntem exact långă o criză mare, de proporții, și ideile năstrușnice apar în momente de genul acesta“, a mai spus Croitoru.
Pe de altă parte, el a vorbit despre eforturile sectorului bancar de ajustare, de exemplu pentru diminuarea raportului dintre credite și depozite.
Totodată, consilierul guvernatorului BNR a afirmat că publicul din Romånia are o abordare greșită atunci cånd blamează băncile pentru că nu dau credite care să susțină reluarea creșterii economice, deoarece băncile sunt prociclice și întåi se va relua creșterea PIB și apoi creditarea.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
