Semnarea unei serii de documente antitero, printre care un acord de extradare, si pozitia comuna impotriva proliferarii armelor de distrugere in masa si a axei nucleare a raului Iran – Coreea de Nord au reusit sa aduca mai aproape Uniunea Europeana si SUA la summitul de miercuri, de la Washington.
Discutiile presedintelui american, George W. Bush, cu liderii europeni – premierul grec, Costas Simits, si presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, alaturi de reprezentantul politicii externe, Javier Solana -, primele de la racirea relatiilor in preajma razboiului cu Irakul, s-au lovit insa de o serie de disensiuni, cum ar fi Curtea Penala Internationala, Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor cu efect de sera sau alimentele modificate genetic. Toate – subiecte extrem de controversate pe cele doua maluri ale Atlanticului.
Astfel, desi au semnat Protocolul de la Kyoto – document ce prevede reducerea emisiilor de gaze poluante -, Statele Unite refuza, spre deosebire de Europa, sa-l si ratifice, argumentand ca ar lovi direct in economia americana, in special in sectorul petrolier, apropiat Casei Albe. Pentru intrarea in vigoare a Protocolului mai este nevoie in momentul de fata doar de votul parlamentului de la Moscova, sensibil insa la variatiile barometrului de opinie de la Washington.
Curtea Penala Internationala isi va incepe activitatea efectiv la finele anului, dar in lipsa semnaturii SUA, care tocmai au obtinut de la ONU imunitate pentru militarii trimisi in misiune in afara granitelor americane. O serie de acorduri paralele, unul incheiat si cu Romania, extind insa aceasta imunitate la toti cetatenii americani, fapt care a starnit protestele UE. Organismul comunitar a dat publicitatii o pozitie comuna in acest sens anul trecut, la care autoritatile de la Bucuresti au declarat recent ca se vor ralia. Intr-un gest de bunavointa, Statele Unite au fost de acord, la reuniunea cu UE, sa coopereze pentru utilizarea hidrogenului in scopuri energetice. La inceputul acestui an, guvernul american a anuntat ca acorda 1,2 miliarde de dolari pentru dezvoltarea tehnologiilor pe baza de hidrogen – o modalitate de reducere a emisiilor de gaze poluante.
O miza extrem de mare o reprezinta hrana modificata genetic, pe care SUA doresc sa o produca in cantitati cat mai mari, avantul fiindu-le diminuat de un memorandum european care raspunde temerilor consumatorilor de pe continent. Pierderile anuale pentru Statele Unite se ridica la circa 300 miliarde de dolari, in conditiile in care periculozitatea unor astfel de alimente nu este demonstrata stiintific, sustine Washingtonul.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
