Ministrul Finanţelor şi totodată preşedintele comisiei de privatizare a Casei de Economii şi Obligaţiuni (CEC) şi-a menţinut opinia enunţată cu multe luni în urmă: CEC face un miliard de euro, în consecinţă pachetul scos la privatizare trebuie să aducă la buget circa 700 milioane de euro. Cum NBG, candidatul rămas uni în finală nu a dat decat 560 de milioane, iar procedura de privatizare îi permitea acest lucru, Vlădescu a spus pas, propunand Guvernului reluarea privatizării peste doi ani.
Pană atunci, guvernul scoate -la iuţeală- din buzunarele contribuabilului circa 150 milioane de euro pentru menţinerea pe linie de plutirea a celei mai vechi instituţii de credit din Romania. Asta după ce preşedintele CEC şi cel acre a reuşit să readucă banca pe profit estimase pentru continuarea restructurării companiei circa 200 milioane de euro. Se pare că părerile celor din afară sunt considerate mai apreciate, aşa că Tăriceanu a aprobat 150 de milioane, iar scaunul preşedintelui CEC se clatină şi el din temelii.
factura neprivatizării CEC nu va fi însă doat atat de ieftină pentru romani. Calculele lui Vlădescu s-ar putea să nu iasă pe viitor: acum a cotat un punct procentual cotă de piaţă la 200 milioane de euro, după reţeta BCR. Însă, cu administrator statul, e foarte probabil ca peste doi ani, în loc să văndă o cotă de piaţă de 4,8% să aibă în portofoliu una de 1-2%! Să nu uităm, CEC a coborat constant în piaţă de la 9-10%.
Costurile nu sunt numai pecuniare: trebuie să amintim făaptul că privatizarea CEC se află printre promisiunile făcute de autorităţi diverselor organisme internaţionale de credit sau audit. Iar o asemenea ratare dă apă la moară celor care spun că după ce ne-am văzut cu sacii integrării în căruţă ne-am lăsat pe tanjeală!
Oferta finală a National Bank of Greece (NBG) pentru preluarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), în valoare de 560 de milioane de euro, este net inferioară faţă de valoarea băncii romaneşti, a declarat, vineri, preşedintele CEC, Eugen Rădulescu. Conducerea instituţiei respectă decizia statului privind oprirea procesului de privatizare şi se declară încrezătoare că acţionarul majoritar va găsi soluţia cea mai potrivită pentru a sprijini dezvoltarea băncii. Părerile analiştilor în privinţa privătizării CEC sunt şi pro şi contra. Există şi masă largă care votează -pro-, dar nu în orice condiţii. Guvernanţii sunt contra oricărei vanzări pe mai puţin de 700 de milioane de euro. Opoziţia se pronunţă pe eternul -nu ne vindem ţara-, un demers populist şi demagogic.
Preşedintele ARB, Radu Gheţea, consideră că soarta CEC ar fi una mult mai bună dacă ar fi administrată privat, avand ca repere certe băncile romaneşti trecute deja în proprietate privată. Bancherul Bogdan Baltazar mizează tot pe management străin şi afirmă că statul nu putea lua mai mult de 650 de milioane de euro. Cei care au eşuat pe rand în drumul către finală îşi rad în barbă şi probabil deja fac calcule cu cat vor putea licita peste doi ani (nu ne îndoim de faptul că mai puţin decat a oferit NBG la momentul acesta).
Mai nou, guvernul aruncă şi un panaceu: posibilitatea atragerii în acţionariatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), iar oficialii instituţiei internaţionale au informat că vor analiza această propunere, pentru a mai confirma odată faptul că reţeta BCR este unica pe care cei de la Palatul Victoria sunt capabili să o aplice. Numai că, BERD nu va băga un cent dacă nu e convinsă că şi-l va scoate, peste ani, înzecit.
Restructurarea CEC reprezintă elementul cheie al evoluţiei băncii, iar prezenţa unui investitor străin ar fi avut o contribuţie pozitivă în acest proces, a declarat şi Tim Beck, analist al agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings.
Nereuşita privatizării unei bănci nu este neobişnuită pentru autorităţi, după cum a afirmat chiar şeful comisiei de privatizare, dat fiind că şi în cazul BCR primele încercări de transfer în proprietate privată au eşuat. Ulterior, această bancă a încheiat alianţe strategice cu instituţii financiare internaţionale şi a fost privatizată cu succes după caţiva ani.
National Bank of Greece (NBG), banca elenă a cărei ofertă pentru Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) a fost respinsă vineri, este în continuare interensată de piaţa romanească, nu are resentimente şi nu exclude participarea la următoarea încercare de privatizare a instituţiei romane de credit. Grecii răman însă dezamăgiţi de anunţul autorităţilor romane privind oprirea procesului de privatizare, după cum a declarat pentru Reuters economistul şef al instituţiei de credit, Paul Mylonas.
Întreruperea procesului de privatizare a CEC nu va determina, în mod obligatoriu, renunţarea la proiectele anterioare ale autorităţilor privind listarea unei participaţii a băncii pe bursă sau vanzarea unui pachet de acţiuni către salariaţi. De asemenea, noua conducere va fi angajată pe bază de contract cu clauze de performanţă.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
