O alegere dificila pentru circa 40 de state care, incepand de ieri de la miezul noptii, fac subiectul unei legi speciale americane ce prevede suspendarea ajutorului militar pe motivul lipsei unui acord de imunitate cu SUA in problema Curtii Penale Internationale, insarcinata cu judecarea crimelor de razboi si a celor impotriva umanitatii, comise in orice colt al lumii.
Penalizarile americane – milioane de dolari pentru echipament si programe de pregatire militara, anul viitor – nu vizeaza state membre NATO si alti aliati strategici, precum Israel, Egipt, Noua Zeelanda, Australia, Coreea de Sud sau Bahrein. Printre fericite se afla si cele sapte invitate sa adere la Alianta Nord-Atlantica anul viitor (Romania se inscrie in aceasta categorie), ca si Columbia, a carei lupta impotriva traficului de droguri ar fi aruncata in aer in lipsa sprijinului consistent american, scrie -Washington Post-. Alte state sunt in curs de a negocia o -scutire-, programele derulate cu asistenta americana fiind considerate prea importante pentru interesele SUA pentru a fi minate.
Curtea Penala Internationala, care a implinit ieri un an, a facut pana acum subiectul unor negocieri intense, incadrandu-se in seria divergentelor transatlantice. Argumentand ca existenta organismului pune in pericol cetatenii SUA, care ar putea ajunge la tribunal din considerente pur politice, liderul de la Casa Alba, George W. Bush, a retras semnatura SUA de pe documentul de infiintare – Tratatul de la Roma -, o premiera prezidentiala in Statele Unite. Ulterior, Washingtonul a demarat o campanie intensa axata pe incheierea unor acorduri bilaterale cu state semnatare ale Tratatului, in prezent in numar de 139, din care 90 l-au si ratificat. Sub 50 de tari, printre care si Romania, Albania, Macedonia si Bosnia, au pus in practica propunerea bilaterala americana.
Administratia Bush a mers pe aceeasi linie dura si in cadrul Consiliului de Securitate al ONU, care, la amenintarea SUA ca vor bloca misiunile internationale de mentinere a pacii din care fac parte, a decis scoaterea, pentru un an, a militarilor americani aflati in misiune in strainatate de sub jurisdictia Curtii. Exceptarea a fost prelungita pana in iunie 2004 luna trecuta, in pofida protestelor Frantei, Germaniei si Siriei, care au argumentat ca statutul special al americanilor submineaza autoritatea organismului international.
-Acordurile de imunitate vor reprezenta o chestiune semnificativa si foarte presanta in relatiile noastre cu alte state-, a declarat luni purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat.
Un avertisment serios in contextul in care discutiile transatlantice pe marginea CPI au fost departe de a putea fi considerate prietenoase. Putini dintre cei mai apropiati aliati ai Washingtonului au semnat acorduri de imunitate, iar tensiunea a crescut in Europa, unde viitorii membri ai UE au fost sfatuti de Bruxelles sa ramana fideli Curtii.
Romania a semnat un acord de imunitate anul trecut, inainte ca Uniunea Europeana sa adopte o pozitie comuna in aceasta problema, si a anuntat recent ca va urma linia generala europeana, profitand de faptul ca documentul nu a trecut inca prin parlament. Lipsa principiului reciprocitatii si acordarea imunitatii pentru toti cetatenii americani, indiferent daca se afla in misiuni internationale sau nu, au fost principalele puncte criticate la nivel european.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
