Blocaje

După patru rânduri de alegeri (inclusiv un referendum ratat) Republica Moldova a ales din nou blocajul: nici comuniștii situați pe primul loc (41%) și nici cele trei partide ale Alianței pentru Europa care s-au tot certat (numai prostii au învățat de la noi!) și au candidat separat nu pot alege președintele țării. Și când te gåndești că după exit-polluri soarta părea să fi surâs partidelor democrate care învingeau clar partidul comunist: „incredibilul s-a produs, ne îndreptăm spre Europa“ anunța premierul Vlad Filat. N-a fost să fie. Incredibilul n-a durat decât câteva ore apoi s-a reinstalat blocajul. Temându-se de incredibil, „Izvestia“ acuzase anticipat România că s-a amestecat „grosolan“ în alegerile de peste Prut și că pregătește „o vărsare de sânge“ – ceea ce, în traducere, înseamnă că Rusia era pregătită pentru așa ceva dacă partidul comunist pierdea. Scor final: au câștigat comuniștii, a pierdut Moldova. Dumnezeu s-o apere, căci prea e necăjită. La București blocajele se desfășoară la alte proporții și mult mai diversificat. În Camera Deputaților, unde PSD și PNL refuză să mai calce din pricina dnei Anastase, opoziția și-a deschis un Birou Permanent privat condus de dl Năstase – astfel că la un moment dat existau doi șefi de Cameră despărțiți de o singură vocală: Anastase și Năstase. La Senat avem blocaj pe legea Educației Andronescu care refuză legea Educației Funeriu. Cum copilul cu două moașe rămâne cu ombilicul netăiat, și elevul cu două legi carevasăzică n-are niciuna – semn că se va face magistrat după care va intra în politică devenind un justițiar diabolic precum dl Ponta: „deocamdată România e pe mâna dracului Băsescu“ – a zis îngerașul exterminator. Ehei, dacă dl Băsescu era cum zice dl Ponta, acesta fierbea de mult în smoală. Mult mai optimist, dl Videanu a constatat că nici criza nu mai e chiar atât de neagră și că „apar primele semne că lucrurile încep să meargă“. Înseamnă că dl Videanu are un microscop performant. Dar când încep să meargă lucrurile? Și încotro? În Cotroceni lucrurile nu prea merg. Dl Băsescu lansează periodic „ultimele apeluri“ dar niciun partid nu pare dispus să-i răspundă considerând că alegerile de pe gard sunt mai importante decât criza de pe cap – iar blocajul e mai sănătos decât munca. Și asta taman când președintele a descoperit adevăratul slogan: „să munciți bine ca să trăiți bine“. Prea târziu. Cine muncește bine pleacă din țară iar cine trăiește bine nu muncește ci păcălește.Tia Serbanescu