Ajutorul de stat, in perspectiva aderarii

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va antrena schimbari importante in politica din domeniul ajutorului de stat. Cea mai importanta dintre acestea va fi reprezentata de modificarea competentei de autorizare a ajutoarelor de stat, competenta ce va fi transferata de la nivel national la nivel comunitar. Daca pana la momentul aderarii, acordarea de ajutoare de stat era un element de politica economica interna, autorizarea acestora intrand in competenta Consiliului Concurentei, din momentul in care Romania va deveni stat membru al UE, orice ajutor de stat va putea fi acordat numai dupa autorizarea acestuia de catre Comisia Europeana. In aceste conditii devine esentiala cunoasterea de catre actorii implicati in procesul de acordare de ajutoare de stat – initiatori, furnizori si, mai ales, beneficiari – a dispozitiilor relevante din Tratatul Uniunii Europene, precum si a legislatiei secundare comunitare in materie de ajutor de stat. Dupa aderare, aceste norme vor deveni direct aplicabile in Romania, in calitate de stat membru.

Trebuie precizat faptul ca, la momentul actual, legislatia romaneasca in materie de ajutor de stat este armonizata cu cea europeana. Comisia Europeana a aprobat in unanimitate la Bruxelles, in vara anului trecut, documentul State Aid Action Plan ce reprezinta -Foaia de parcurs a reformei politicii ajutorului de stat pentru perioada 2005-2009.- State Aid Action Plan este un document consultativ modern, ce propune reformarea regulilor si practicilor comunitare in materia ajutorului de stat, vizand mai buna functionare a acestora in favoarea industriei, cetatenilor, precum si a autoritatilor nationale, regionale si locale. Controlul ajutoarelor de stat este o conditie obligatorie a mentinerii unui mediu concurential echilibrat si o premisa a competitiei libere si corecte in cadrul Pietei unice. Totusi, este nevoie uneori sa se recurga la instrumente adecvate, ale unui ajutor de stat bine directionat, cum ar fi: ajutorul ce vizeaza inovarea, cercetarea si dezvoltarea; ajutorul orientat catre regiunile dezavantajate, pentru a garanta coeziunea si egalitatea sanselor; ajutorul pentru sustinerea companiilor europene in efortul de acumulare a cunostintelor, abilitatilor si experientei necesare pentru a concura eficient pe o piata globala in plina dezvoltare; ajutorul ce genereaza locuri de munca sigure, viabile si pe termen lung pentru cetatenii Europei si, nu in ultimul rand, ajutorul ce promoveaza, in fapt, tocmai acele valori de care este nevoie pentru intarirea economiei europene si pentru coeziunea modelului social european. In acest context, politica europeana de acordare a ajutorului de stat are la baza patru caracteristici fundamentale: ajutoare de stat mai putine si mai bine orientate, accentul pe analiza economica rafinata, procedurile eficiente si parteneriatul cu statele membre.

O analiza economica rafinata poate determina folosirea ajutorului de stat ca mijloc de imbunatatire a functionarii pietelor. Ea conduce la identificarea motivelor pentru care anumite obiective economice nu sunt atinse in mod firesc de piata, precum si a celei mai bune solutii intr-un caz dat, ceea ce nu inseamna intotdeauna, in mod obligatoriu, ajutor de stat. Astfel, se poate crea un cadru care directioneaza ajutorul spre esecurile pietei, in zonele importante pentru competitivitatea Europei in ansamblu si care limiteaza distorsionarea concurentei si afectarea comertului intre statele membre.

Planul de actiuni isi propune sa imbunatateasca eficienta si transparenta procedurilor in materia ajutorului de stat si sa accelereze procesul de luare a deciziilor. In plus, se intentioneaza simplificarea si consolidarea reglementarilor existente, astfel incat arhitectura politicii ajutoarelor de stat sa fie mai usor de inteles.