Romania pregateste o catastrofa ecologica

Industria cimentului pregateste -coincinerarea- a sute de mii de tone de deseuri. Consecintele acestei actiuni echivaleaza cu o catastrofa ecologica la scara locala si nationala.

Intr-o prima evaluare, muntii de deseuri programati pentru -coincinerare- contin 100.000 t anvelope uzate, peste 70.000 t de produse petroliere lichide si pastoase (asfaltene), peste 25.000 t deseuri din mase plastice, peste 40.000 t rumegus si alte materiale celulozice. Incinerarea lor va produce o poluare extrem de grava. Cosurile vor arunca in aerul din zone largi peste 473.000 t dioxid de carbon, 86.186 t aerosoli de oxizi de fier, 4.000 t dioxid de sulf si aproape doua milioane de tone de azot. Cantitati uriase de substante nocive vor navali in zone urbane, vor acoperi terenuri agricole, vor obtura soarele… Procesul de -coincinerare- a sutelor de mii de tone de deseuri consuma tot oxigenul din peste 2,5 milioane tone de aer.

Pericol de exterminare!

Efectele cumulate ale emanatiilor nocive vor schimba radical, in timp foarte scurt si pentru mult timp ireversibil, compozitia normala a unei uriase mase de aer, facandu-l extrem de periculos si chiar irespirabil pe areale foarte intinse.

Avand densitatea mai mare decat a aerului, dioxidul de carbon se poate cumula in zone de depresiuni si vai, producand aici efecte extrem de grave si in masa. O concentratie in volume de 10% bioxid de carbon are efect mortal asupra organismului uman. Dar si cresterea in proportii mai mici va duce la fizio-patologii foarte grave. Inspirarea de aer in care concentratia de dioxid de carbon este de doar 0,15% declanseaza acidoza, o scadere a pH-ului sanguin, cu efecte dramatice asupra activitatii cardiace, conducand in cele din urma la deces. La o concentratie de 2% bioxid de carbon in aer, incep procesele legate de tahicardie. La concentrari si mai mari, cordul isi inceteaza functiunea.

Arderea cauciucurilor si a asfaltenelor provoaca aparitia fulerenelor, care, inhalate, actioneaza ca niste virusi, blocand enzimele din organism. La bolnavii care au inhalat aer infestat cu fulerene s-au constat embolii cerebrale si aparitia unor formatiuni de tip tumoral.

Cresterea peste limitele normale a azotului si a oxizilor de azot din aer provoaca alte nenorociri. O concentratie in volume de 18,7% azot in aerul inspirat duce la hipoxie, alimentarea creierului cu o cantitate insuficienta de oxigen. O hipoxie severa de doar 20 de secunde duce la degradarea ireversibila a celulelor nervoase. Apare si pericolul emboliei gazoase. In sfarsit, prezenta peste limitele normale a oxizilor de azot in aer genereaza peroxizi, care provoaca leziuni grave ale celulelor, imbatranirea prematura, aparitia unor formule genetice atipice.

Ierni mai reci, primaveri mai scurte

Consecintele cresterii concentratiei de dixod de carbon asupra ecosistemului local vor fi agravate de efectul de sera, care va duce, pe de o parte, la uscarea culturilor agricole din zona si, pe de alta parte, la ploi acide carbonice.

Doar o atmosfera nepoluata poate asigura trecerea normala a radiatiilor calorice de la Soare si permite disiparea radiatiilor calorice produse de ecosistem. Natura a stabilit un raport precis dintre caldura pe care trebuie sa o primesca Terra si cea pe care trebuie sa o restituie. Raportul nu poate fi respectat cand concentratia de dioxid de carbon din atmosfera este mai mare decat cea normala. Aerul poluat va avea o permeabilitate mai mica. Radiatia calorica destinata eliminarii este reflectata si returnata pe sol, generand efectul de sera cu efecte grave: comprimarea anotimpurilor de trecere, dezvoltarea aberanta a culturilor, temperaturi maxime si minime nefiresti. Pe de alta parte, iernile vor fi din ce in ce mai reci. Mai putin permeabila la radiatiile solare incidente, atmosfera poluata respinge o parte din ele.

Romania ignora alarma mondiala

Efectele poluarii cu dioxid de carbon ingrijoreaza, eufemistic vorbind, intreaga comunitate internationala. Conferinta de la Toronto -Atmosfera in schimbare- a fixat o diminuare a emisiilor de oxid de carbon cu 20% la nivel global si cu 30% in tarile puternic industrializate. Termen – 2005. Mai mult, tarile nordice si-au limitat emisiile la nivelul anului 1988. Nicaieri in -lumea civilizata- nu se -coincinereaza- anvelope si alte deseuri grav poluante. In schimb, se limiteaza drastic pana si folosirea combustibililor fosili.

Protocolul de la Kyoto privind schimbarile climatice revine insistent asupra reducerii emisiunilor de dioxid de carbon, limitand si mai mult cotele admise pentru tarile semnatare. Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto, iar Legea nr. 3/2001 impune clar ca emisiunile industriale de dioxid de carbon sa scada la 92% fata de anul de referinta 1990. Legiuitorul a tinut seama, desigur, si de faptul ca in tara noastra fondul forestier este in continua scadere, refacerea calitatii aerului fiind foarte lenta. Iar Romania are o resursa limitata de aer.

Industria cimentului pregateste totusi deversarea in atmosfera a sute de mii de tone de substante nocive. Vor urma continuu deversari de alte milioane de tone de dioxid de carbon, de azot, de oxizi de azot, de oxizi de sulf, de fulerene… De unde? Simplu. Intregul Occident, unde arderea acestor tipuri de deseuri este interzisa, va trimite spre cuptoarele fabricilor de ciment din Romania sutele de mii de tone de anvelope uzate si de alte materiale. Va da bani grei pentru a scapa ieftin si ecologic de aceste tipuri de deseuri. Aceasta este de fapt marea gaselnita si esenta intregii afaceri. De aici si profitul, in numele caruia se va trece, de fapt, la gazarea populatiei si la poluarea intregului ecosistem.