Românii veghează proiectul Roșia Montană, iar canadienii de la Eldorado Gold au obținut aviz pentru a scoate cu cianuri aurul de la Certej

Exploatarea auriferă pe bază de cianuri ar putea începe în curând la Certej, în Hunedoara. Canadienii de la Eldorado Gold Corporation au primit recent un aviz de mediu revizuit, după cum susține TVR. Cel obținut anul trecut de la Agenția regională Timișoara a fost contestat de ministerul Mediului în instanță.

Rovana Plumb, ministrul Mediului, declara în septembrie, că Ministerul Mediului așteaptă decizia instanței. ”Nu avem informații că ar funcționa. Au fost verificări și activitatea minei este suspendată”, declara atunci ministrul.
 
Între timp, compania se pare că a reușit să demonstreze ministerului că s-a conformat standardelor de mediu și, prin urmare, instituția condusă de Rovana Plumb  a renunțat la procesul intentat Agenției regionale din Timișoara care dăduse încă de anul trecut avizul pentru Certej.
Conform TVR, canadienii mai așteaptă acum doar o autorizație de construcție pentru a redeschide mina din Certej.
Organizațiile pentru protecția mediului susțin că proiectul din Hunedoara presupune folosirea a peste 1600 de tone de cianură de sodiu pe an. Exploatarea s-ar face pe o suprafață de 450 de hectare și s-ar suprapune peste un sit protejat, Natura 2000.
Eldorado a cumpărat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluând astfel si 80% din acțiunile Deva Gold, care dezvolta zăcământul aurifer de la Certej. Tranzacția a fost încheiată in februarie, iar restul acțiunilor Deva Gold sunt deținute de statul roman, prin Minvest Deva.
Eldorado Gold este o companie de explorare, dezvoltare si producție a aurului, cu activități in Turcia, China, Grecia, Brazilia si, mai nou, in România.

Avocatul canadienilor- mama vitregă a lui ?ê?£ova

Compania canadiană Eldorado Gold Corporation,   prin intermediul societății Deva Gold, a primit avizul de mediu pe 5 iulie 2012, când Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara a dat undă verde exploatării prin cianurare a minereurilor de aur și argint din zona Certejului.
Mai multe organizații de mediu și un număr de cetățeni din zonă au pornit o bătălie juridică care se desfășoară pe mai multe paliere. Avizul acordat de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara a fost contestat la Tribunalul București. „Proiectul minier de la Certej se suprapune cu un sfert din suprafață peste un sit Natura 2000 iar acest proiect a primit aviz de mediu deși nu a fost inclus nicăieri impactul ce l-ar avea detonările și cianura într-o zonă protejată de interes european.“ a declarat ?ê?£tefania Simion, coordonator juridic Mining Watch România care a subliniat și faptul că este „evidentă din nou atitudinea de favorizare a companiilor miniere de către instituțiile statului.
Acestea funcționează ca birouri de avizare a proiectelor miniere ce caută soluții legale pentru a acoperi proiecte miniere ilegale“.
Mai multe organizații au depus la Agenția de Protecție a Mediului (APM) Hunedoara o contestație față de   Decizia de revizuire a acordului de mediu nr. 8/05.07.2012, emis de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara pentru exploatarea pe bază de cianuri de la Certej arătându-se că aceasta este nemotivată și nu are fundament legal.
În procesul dintre SC Deva Gold și (ANPM), compania miniera Deva Gold SA este reprezentată în procesul inaintat de Ministerul Mediului de catre Ana Diculescu ?ê?£ova, mama lui Dan ?ê?£ova, cea care a reprezentat în justiției și interesele Roșia Montană Gold Corporation până anul trecut.

Certejul, loc marcat de tragedia morților arși de vii și înecați în cianură

Certej este o zonă blestemată a Apusenilor, fiind un loc marcat de o tragedie cumplită, a cărei amploare a fost ascunsă de regimul comunist. Certejul era din vechime o colonie minieră. Din munte se extrăgea și se prelucra minereul aurifer iar sterilul rezultat din tratarea minereului cu cianură era concentrat într-un bazin gigantic, un lac de cianură. Zidul barajului a cedat în toamna anului 1971 și otrava acidă s-a revărsat peste localitate. Oamenii au fost arși de vii și îngropați sub uriașul val de steril. Bilanțul neoficial, peste o sută cincizeci de victime, cea mai teribilă nenorocire a epocii de dinainte de cutremur dar autoritățile au anunțat oficial un număr de 48 de morți pentru a nu se declara doliu național și pentru a minimaliza răspunderile. Nimeni n-a fost condamnat.
Acum zona este în vizorul goldstei¬ nilor care de altfel au început să măture întreg perimetrul plin de bogății al Apusenilor de la Baia Mare, la Baia de Aries, Sadar, Suior, Cavnic, Baita, Baiut. Zone care au fost intens exploatate de sovietici, prin Sovromuri, care la randul lor erau așezate pe structura organi¬ zațiilor economice de exploatare germane, a se citi de jaf organizat.