BNR – singura in lupta cu inflatia

Banca Nationala a Romaniei (BNR) este hotarata sa nu modifice tinta de inflatie pentru intervalul 2006-2007, desi o parte din cauzele care au determinat depasirea acesteia in 2005 raman in prim-plan si in perioada care va urma. De fapt, nici guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, nu exclude o deviatie peste limita superioara a intervalului de variatie. Cu toate acestea, proiectia bancii centrale ramane optimista, sperand ca abaterea din 2006 sa fie temporara si sa nu afecteze traiectoria de dezinflatie pe termen mediu.

-Consider ca mentinerea tintei de inflatie pentru 2006-2007 nu este exact ceea ce ne-am fi dorit, dar este un rau mai mic decat modificarea tintei pentru acest an si pentru anul viitor-, a declarat ieri, cu ocazia prezentarii celui de-al treilea raport asupra inflatiei, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Potrivit acestuia, revizuirea ascendenta a tintelor de 5% pentru 2006 (plus/minus un punct procentual) si de 4% pentru 2007 ar modifica in acelasi sens anticipatiile inflationiste.

Timpul nu mai are rabdare

-Toate intarzierile in lupta cu tinta de inflatie se razbuna acum, cand am intrat in linie dreapta spre aderare, astfel ca timpul a devenit foarte scurt-, a subliniat Isarescu. Pe langa presiunile inflationiste, o posibila modificare a tintei ar creste si inflatia efectiva, pentru ca este in mod invariabil asociata cu relaxarea politicilor monetare. -Sub nicio forma nu vom relaxa politicile monetare, pentru ca trebuie sa folosim tot setul de instrumente pentru a contracara presiunile inflationiste-, a declarat guvernatorul BNR. Pe de alta parte, abaterea din 2006 este temporara si nu afecteaza traiectoria de dezinflatie pe termen mediu, a declarat Mugur Isarescu, precizand ca din tinta de inflatie de 5% pentru acest an, preturile administrate contribuie cu aproximativ 3%. Potrivit guvernatorului, o tinta mai mare ar implica nu numai o inflatie mai mare pana la sfarsitul lui 2007, ci si derapaj si vulnerabilitate mai mare la socuri, costuri economice pe o perioada mai indelungata, precum si o restrictivitate considerabil prelungita a politicii BNR in conditiile unor constrangeri deja puternice.

Revizuiri

Referindu-se la situatia pe anul 2005, Isarescu a precizat ca, dincolo de deviatia marginala de 0,1% de la intervalul de variatie de +/- 1% din jurul tintei procentuale de 7,5, exista si o -jumatate plina a paharului-, reprezentata de o dezinflatie peste asteptari la nivelul inflatiei de baza (de la 8,3% la 5,6%), si de o reducere, la nivelul inflatiei medii, de trei puncte procentuale (de la 11,9% la 9%). Printre cauzele care au determinat ratarea tintei de inflatie de anul trecut, Isarescu a mentionat, pe primul loc, dimensiunea, calendarul si mai ales maniera in care au fost calculate modificarile preturilor administrate, in special la gaze naturale. -Nu am anticipat corect toate aceste modificari-, a explicat guvernatorul BNR. Persistenta excesului de cerere, alimentat de cresterea salariilor, de introducerea cotei unice de impozitare, dar si de expansiunea creditului neguvernamental a fost, de asemenea, o cauza a depasirii estimarilor. La acestea se adauga majorarea preturilor volatile superioare celor prognozate, ca urmare a factorilor conjuncturali, majorarilor din plan extern (mai ales preturile la petrol si gaze), dar si a deteriorarii anticipatiilor inflationiste. Isarescu a explicat ca scenariile realizate de banca centrala pentru urmatorii doi ani au luat in calcul o evolutie nefavorabila a factorilor conjuncturali si a preturilor volatile, asupra carora BNR oricum nu poate actiona.

Pierderi de cateva sute de milioane de euro

BNR a incheiat anul trecut cu o pierdere totala de cateva sute de milioane de euro. Acestea provin din operatiunile efectuate de banca centrala pentru a atrage excesul de lichiditate in lei din piata interbancara. Operatiunile de sterilizare sunt parte din masurile de reducere a ratei inflatiei. Astfel, banca centrala urmareste ca excesul de lichiditate sa nu se regaseasca intr-o cerere suplimentara, care ar inflama preturile de consum. Costurile cu sterilizarea s-au ridicat anul trecut la 0,64% din PIB, pondere in scadere fata de 2004, cand au reprezentat 0,9% din PIB, desi volumele de sterilizare au urcat la 7,8% din PIB, comparativ cu 6%. Evolutia se explica prin reducerea semnificativa a ratelor de dobanda pe parcursul anului precedent.