Inceput traditional al campaniei electorale americane, Ziua Muncii, sarbatorita luni in Statele Unite, l-a impins pe George W. Bush sa faca uz de influenta sa internationala de necontestat ca prim lider al lumii, in incercarea de a contracara problemele interne care au prins cu garda jos tabara republicana.
Bate saua ca sa priceapa iapa
Numarul mare al somerilor – simbol al necazurilor economice ale Americii, principalul punct slab al republicanilor – isi va gasi cu siguranta rezolvarea dupa ce China va renunta la practicile sale incorecte de devalorizare a monedei nationale, yuanul, care ii avantajeaza exporturile in dauna producatorilor din SUA, a sugerat liderul de la Casa Alba.
-Avem o responsabilitate: atunci cand cineva va raneste, guvernul va actiona-, a declarat Bush, pe o ploaie torentiala, in fata reprezentantilor sindicatelor din constructii din Ohio. Ohio, unul dintre statele-cheie pentru realegerea lui Bush, are mari probleme cu somajul ca urmare a scaderii productiei industriale.
Promisiunea facuta in SUA nu l-a impiedicat insa pe secretarul american al Trezoreriei, John Snow, aflat in turneu in Asia, sa ignore cu buna stiinta exact aceeasi problema a Japoniei. Din contra, Snow a avut numai cuvinte bune pentru a doua mare economie a lumii, apreciind ca programul japonez de reforme a dat in cele din urma roade. Unii analisti apreciaza insa ca optimismul lui Snow depaseste realitatea economica: Japonia a dat semne de insanatosire economica in ultimele luni, exporturile au crescut, iar bursa a atins cel mai inalt nivel al ultimului an, dar mesajul american din subtext face trimitere mai degraba la multumirile SUA pentru sprijinul nipon in Irak.
-Inca o data, apararea primeaza asupra politicilor economice la Casa Alba, consumata intern de razboiul impotriva terorismului-, comenteaza -Washington Post-. -Cooperarea nipona in Irak este acum cel mai important lucru. Fiecare este dragut cu celalalt din cauza Irakului. Este foarte simplu-, explica un analist de la ING Baring Securities, Tokio.
Somerii provoaca emotii la Casa Alba
Abordarea diferita a problemei chinezesti arata ca Bush este dispus sa mearga pana in panzele albe pentru interesele sale electorale. Pana nu de mult, presedintele insistase ca reducerea fiscalitatii, alaturi de alte masuri trimise spre aprobare Congresului, vor conduce la crearea unui numar suficient de slujbe pentru toti americanii. Cifrele recente – rata somajului de 6,2%, adica circa noua milioane de someri in iulie – au produs o reconsiderare a planului de atac la Casa Alba, confruntata si cu rezultatele sondajelor de opinie care arata ca americanii isi indreapta interesul cu precadere catre problemele economice, lasand deoparte Irakul sau chestiunile legate de securitatea nationala. Iar Bush junior nu poate uita ca tatal sau a ratat reinnoirea mandatului prezidential tot din cauze economice.
Mai grav pentru republicani este ca nici pe alte planuri nu inregistreaza mari succese, cu mai putin de 15 luni inaintea scrutinului de anul viitor. Marele lor avantaj este totusi ca nu au competitori marcanti in randul democratilor. Cel putin, deocamdata.
Pusculita irakiana
O puternica lovitura pentru Casa Alba o constituie degradarea continua a climatului de securitate din Irak, reflectata puternic la nivelul bugetului american, amenintat anul viitor cu un deficit-record de circa 500 miliarde de dolari.
Actele repetate de sabotaj impiedica reluarea productiei normale de petrol in Irak si implicit colectarea sumelor necesare reconstructiei. Ungaria a anuntat deja ca ia in calcul retragerea trupelor din teatrul de lupta in cazul agravarii situatiei – exemplu ce ar putea fi urmat si de alte state, in conditiile unei penurii de forte militare occidentale. Colac peste pupaza, perspectivele unei conferinte internationale a donatorilor pentru Irak, in octombrie, la Madrid, nu sunt foarte imbucuratoare. Cu doar o zi inaintea unei reuniuni pregatitoare, la Bruxelles, programata pentru astazi, oficialii ONU se intrebau chiar daca intalnirea nu ar trebui amanata pana cand Natiunile Unite si SUA reusesc sa ajunga la un acord asupra rolului organismului international in statul arab.
Multe state nu gasesc de cuviinta sa contribuie cu bani la reconstructia Irakului, fara a primi din autoritatea exercitata in prezent de coalitia anglo-americana in Irak. In plus, institutiile internationale de genul Fondului Monetar International sau a Bancii Mondiale insista ca nu pot da unda verde unui program amplu de finantare decat dupa instalarea -unui guvern cu care se poate lucra-. O politica economica credibila si legitimitate internationala sunt cele doua criterii pe care trebuie sa le indeplineasca viitorul executiv irakian pentru ca organizatiile internationale sa arunce in joc sume mari si sa o faca repede. In nici un caz insa nu va fi vorba de milioanele de dolari pe care le cauta americanul Paul Bremen, administrator civil al Irakului. Acesta a estimat factura reconstructiei irakiene la circa 30 miliarde de dolari, din care o parte semnificativa va fi suportata tot de contribuabilul american.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
