Un accent sporit pe activitatea administratiilor publice locale

Administratiile publice locale sunt fundamentale pentru democratie – Conferinta reprezentantilor din administratiile publice locale ale judetelor din nord-vestul Transilvaniei

A sosit timpul bilantului, a evaluarii – a declarat in raportul sau politic presedintele UDMR, Bela Marko, la conferinta organizata la Zalau pentru reprezentantii administratiilor publice locale din judetele Transilvaniei de nord-vest.

Trebuie sa evaluam activitatea ultimilor trei ani, realizarile obtinute, dar in interesul comunitatii se cuvine sa ne analizam si greselile. UDMR se afla deja in campanie electorala, dar in cursul anului viitor avem multe de facut in afara campaniei electorale, ca de exemplu rezolvarea situatiei create in legatura cu reamplasarea Statuii Libertatii de la Arad, infiintarea unor facultati maghiare in cadrul Universitatii Babes-Bolyai, determinarea cifrei de scolarizare la sectiile cu predare in limba maghiara la Universitatea de Medicina si Farmacie Targu-Mures.

Presedintele Uniunii si-a prezentat punctul de vedere referitor la procedurile de modificare a Constitutiei, apreciind drept pozitiv drumul parcurs de Romania in ultimii 11 ani, de cand s-a adoptat ultima lege fundamentala a tarii. In acest sens, liderul maghiar a accentuat prevederile constitutionale care permit folosirea limbii materne in administratiile publice locale, in institutiile de stat descentralizate si in justitie, precum si dreptul la educatie de tip confesional.

Pe langa primari, consilierii locali si judeteni, respectiv parlamentarii din judetele participante la conferinta, au mai fost prezenti si au luat cuvantul Miklos Persanyi, ministrul ungar al mediului, Bela Marko, presedinte al UDMR, Csaba Takacs, presedinte executiv, Zsolt Nagy si Laszlo Borbely, vicepresedinti executivi, dr. Janos Demeter, presedintele Consiliului UDMR pentru Autoguvernare, senatorii Denes Seres, Peter Eckstein-Kovacs si Istvan Pete, Gyula Winkler, deputat, dr. Gabriella Horvath, secretar I al Ambasadei Ungare la Bucuresti, si dr. Bela Szabo, vicepresedinte al Oficiului Maghiarilor de Peste Hotare.

Janos Demeter a atras atentia asupra transformarii administratiei publice locale petrecuta in ultimii 10 ani. Astazi deja avem o alta perceptie asupra administratiei locale, dar a avut loc si o schimbare de orizont. Trebuie sa invatam impreuna sa ne folosim de aceste noi posibilitati – spunea el, referindu-se la fondurile structurale ce pot fi folosite in cadrul procesului de preaderare europeana.

Ministrul Miklos Persanyi, in cadrul discursului sau, a vorbit despre provocarile pe care le presupune protectia mediului inconjurator si a recomandat analiza foarte atenta si amanuntita a cerintelor formulate de Uniunea Europeana in scopul aderarii. Romania se afla la inceputul unui proces de dezvoltare deosebit de amplu, iar Ungaria este pregatita sa-si impartaseasca experientele in acest domeniu. In acest sens, in viitor cooperarea intre regiunile din vecinatatea granitei dintre Romania si Ungaria trebuie sa devina din ce in ce mai profunda.

Raportul politic al presedintelui executiv Csaba Takacs a adus in centrul atentiei celor prezenti pregatirea alegerilor locale, din punct de vedere practic. Subliniind rolul primarilor si al reprezentantilor din administratiile publice locale in acest proces, el a incurajat auditoriul sa se angajeze la o munca curajoasa, corecta, eficienta si cinstita.

Senatorul Peter Eckstein Kovacs a tinut o prelegere despre noua Constitutie Europeana si despre situatia minoritatilor din Uniunea Europeana, referindu-se la aspectul practic al acestor probleme.

Vicepresedintele executiv Laszlo Borbely a inventariat resursele financiare ce stau la dispozitia administratiei publice locale, indemnand primarii si reprezentantii administratiei publice locale sa participe activ la pregatirea proiectelor si a studiilor preliminare, deoarece castigatorii anilor urmatori vor fi acei reprezentanti care vor reusi prin propriile puteri. In ceea ce priveste autostrada ce va trece prin Transilvania, Borbely a aratat ca, in cursul lunii septembrie, va avea loc definitivarea traseului acesteia. Lucrarile vor incepe la 1 mai 2004 si se vor termina probabil pana in anul 2010.

Gabriella Horvath a schitat directiile reformei administratiei publice locale din Ungaria in contextul aderarii la Uniunea Europeana.

Orientare si informare – consfatuire asupra diasporei la Cluj

-Mentinerea pe agenda parlamentului, a Prezidiului Executiv, a Consiliului Reprezentantilor Unionali si in alte structuri interne ale UDMR a problemelor specifice diasporei, in asta vad rolul principal al Departamentului pentru Diaspora si Probleme Sociale- – a accentuat Csaba Takacs, presedintele executiv al Uniunii, la consfatuirea de la Institutul -Diakonia- din Cluj-Napoca, pe 12 septembrie.

La consfatuire au fost prezenti presedintii si vicepresedintii executivi ai organizatiilor judetene ale UDMR din Arad, Bistrita-Nasaud, Brasov, Bucuresti, Alba, Hunedoara, Maramures si Timis, care si-au expus obiectivele si asteptarile. In afara de reprezentantii diasporei, au mai luat parte la intrunire Balint Porcsalmi, vicepresedinte executiv pentru diaspora si probleme sociale, Nagy Zsolt, vicepresedinte executiv pentru organizatiile teritoriale, Gabor Kerekes, vicepresedinte executiv pentru probleme economice, Jozsef Kato, vicepresedinte executiv pentru educatie si culte, Gyula Szep, vicepresedinte executiv responsabil de cultura, Toni Niculescu, vicepresedinte executiv pentru integrare europeana, si Peter Kovacs, vicepresedinte executiv pentru tineret, respectiv membrii comisiei speciale pentru diaspora a Fundatiei Communitas, Barna Bodoes si Laszlo Vetesi.

Discutiile purtate au constituit un bun prilej de a prezenta planul de activitate al nou-infiintatului Departament pentru Diaspora si Probleme Sociale si de a realiza o legatura directa si permanenta cu teritoriile in chestiune. Balint Porcsalmi, vicepresedintele responsabil pentru departament, a accentuat necesitatea unei schimbari de atitudine si punctul de vedere relativ la problemele diasporei, considerand ca un proces potrivit de consultari ar contribui la adoptarea unor masuri reale de solutionare a problemelor.

Jozsef Kato a vorbit despre importanta strategiei de actiune, aratand ca, in privinta judetelor cu diaspora, in chestiunea educatiei exista trei domenii prioritare: sprijin in suportarea cheltuielilor aferente navetei, autobuzelor scolare, respectiv caminelor studentesti.

Zsolt Nagy s-a aratat dornic sa-si continue activitatea sub semnul parteneriatului si cooperarii, punand accent pe importanta comunicarii intre organizatiile teritoriale si administratiile publice locale, respectiv aceste structuri si departamentul ce le coordoneaza activitatea in cadrul UDMR.

Gyula Szep a considerat ca un obiectiv prioritar al departamentului pe care il conduce este reprezentarea proportionala a expertilor maghiari in institutiile de cultura.

Gabor Kerekes a descris trei probleme care stau la baza strategiei economice comune: infrastructura, imbunatatirea competitivitatii, respectiv parteneriatul, asigurarea acestori trei factori fiind, in opinia sa, conditie sine qua non a dezvoltarii economice.

Toni Niculescu a prezentat obiectivele departamentului pe care-l conduce: colectarea si furnizarea de informatii legate de aderarea la UE si organizarea unor activitati de pregatire profesionala, training-uri. A transmis reprezentantilor diasporei prezenti la consfatuire rugamintea ca acestia sa-si formuleze obiectivele, nevoile care trebuie sa le fie indeplinite pentru a putea pune in practica programele de preaderare la Uniunea Europeana.

Peter Kovacs a prezentat raportul activitatilor desfasurate cu organizatiile de tineret din diaspora, principiile acestor activitati fiind: conectarea teritoriilor din diaspora la circuitul national, organizarea unor seminarii de pregatire, mediatizare, precum si asigurarea unei baze financiare adecvate.

O noua structura in cadrul UDMR – Departamentul pentru Integrare Europeana

In Romania, majoritatea covarsitoare a populatiei se pronunta in favoarea aderarii la Uniunea Europeana. Aceste opinii au la baza o abordare emotionala a procesului de largire al UE.

Vizavi de imaginea idealizata a aderarii, marcata de asteptari supradimensionate, sta intotdeauna realitatea: avantajele si dezavantajele probabile si toate schimbarile posibile la nivel economic, financiar, politic si administrativ.

Problema cea mai dificila pentru tarile candidate est-europene este posibilitatea ca decalajul actual, fata de nivelul mediu al UE – decalaj ce cu bunavointa poate fi considerat unul de faza – sa nu se transforme in adevarata prapastie.

Pentru noi alternativa nu se defineste prin masura in care vom fi beneficiarii unei integrari continentale sau globale, ci doar in ce masura putem crea conditii, pentru ca decalajul despre care am vorbit sa nu se accentueze.

Proaspatul infiintat Departament pentru Integrare Europeana al UDMR isi propune sa contribuie la efortul general de informare si pregatire a opiniei publice pornind de la o perceptie realista a situatiei actuale si a sanselor existente.

Proiectul numit -Departamentul pentru Integrare Europeana al UDMR- are deci ca obiective generale:

– dezvoltarea in spatiul public a unei perspective rationale de abordare a procesului de integrare europeana

– mai buna cunoastere si intelegere a aspectelor legate de Uniunea Europeana la nivel local

– o mai buna intelegere din partea publicului a misiunii Uniunii Europene in Romania

Ne propunem deci sa contribuim la cresterea sistematica a gradului de informare publica interna despre avantajele si obligatiile generate de integrarea Romaniei.

Derulam programe de informare diferentiata a diferitelor categorii despre avantajele integrarii europene, cerintele si standardele de performanta, precum si a implicatiilor posibile asupra starii actuale.

Prin cresterea capacitatii de intelegere a mecanismelor de functionare a sistemului de institutii europene speram ca cei care sunt receptivi la mesajele noastre sa acorde o mai mare atentie valorilor si politicilor UE, si nu doar programelor de finantare.

Declaratie

Cu stupoare am constatat ca 10 deputati au depus o propunere legislativa prin care doresc o reorganizare -administrativ-teritoriala a unor judete din centrul Romaniei- (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu), astfel ca in urma acesteia sa nu existe nici un judet si nici o resedinta de judet cu populatie majoritar maghiara. Insasi aceasta idee este de neacceptat, pentru ca ea contravine tratatelor si acordurilor internationale la care Romania este parte, nesocoteste legaturile administrative si economice traditionale ale zonei, precum si doleantele locuitorilor judetelor si localitatilor in cauza.

Expunerea de motive, text oficial, care trebuie sa fie publicata impreuna cu legea, dand o interpretare oficiala a acesteia, dincolo de argumentarea nedisimulata a necesitatii desfiintarii, prin lege, a unitatilor administrativ-teritoriale avand o populatie majoritar maghiara si a schimbarii denumirilor de localitati, astfel incat ele sa nu mai aminteasca de nationalitatea locuitorilor lor, contine si parti care, datorita formularii acestora, ar putea fi considerate ca elemente constitutive ale infractiunilor prevazute la art. 166 si art. 317 Cod penal, respectiv al contraventiei prevazute in art. 19 al Ordonantei 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Astfel, expunerea de motive vorbeste despre -intoleranta minoritate maghiara- care este -dusmanul ereditar- al romanilor, iar existenta unei minoritati compacte maghiare este catalogata o -maladie- care trebuie rezolvata in timp, maladie a carei cauza este considerata a fi -noua democratie (care) a redeschis munca de carie violenta-, drept pentru care textul in cauza ar trebui sa fie examinat mai degraba de procurorul general al Romaniei sau de Consiliul National pentru Prevenirea si Combaterea Discriminarii, si nu de o comisie parlamentara.

Din pacate insa, ea a devenit un act oficial depus la parlament. Iata de ce, atat timp cat chiar si in Parlamentul Romaniei se pot depune astfel de propuneri, care sa atenteze la insasi existenta minoritatii maghiare, este nevoie de o reprezentare puternica a acesteia in forul legislativ suprem al tarii.

Antal Istvan – deputat de Harghita

Asztalos Ferenc – deputat de Harghita

Dr. Becsek-Garda Dezso – deputat de Harghita

Borbely Laszlo – deputat de Mures

Dr. Kelemen Atilla – deputat de Mures

Dr. Kelemen Hunor – deputat de Harghita

Kerekes Karoly – deputat de Mures

Kovacs Csaba – deputat de Brasov

Dr. Makkai Gergely – deputat de Mures

Marton Arpad – deputat de Covasna

Raduly Robert – deputat de Harghita

Tamas Sandor – deputat de Covasna