Americanii pot ataca din Romania fara sa ne ceara acordul

Militarii americani care se vor antrena in viitoarele baze SUA de pe teritoriu au primit, prin continutul acordului incheiat intre cele doua tari, un statut mai potrivit unor forte de ocupatie decat unor aliati. Ei nu pot fi judecati in Romania, indiferent ce fapte comit, inclusiv daca omoara un om, cum a fost cazul muzicianului Teo Peter. Armata Statelor Unite poate folosi teritoriul nostru ca baza de lansare a unui atac impotriva altei tari, fara sa fie obligata macar sa instiinteze autoritatile romane.

Principalii reprezentanti ai celor care au negociat tratatul au fost Teodor Baconschi, secretar de stat pentru afaceri globale in Ministerul Afacerilor Externe, secondat de directorul general Cristian Istrate si Marius Balu, secretar de stat si sef al Departamentului pentru relatii cu parlamentul, armonizare legislativa si relatii publice in Ministerul Apararii Nationale, alaturi de care a stat unul din negociatorii acordului cu SUA, lt. col. Constantin Zamfir. De cealalta parte a mesei, senatorii au fost reprezentati de Norica Nicolai, Mircea Geoana, Ioan Talpes, George Maior, Teodor Melescanu si altii. In scurtele discursuri de inceput, cei doi secretari de stat au facut prezentari elogioase ale acordului: -Intram intr-un club restrans de aliati siguri ai SUA-, -va avea influenta pozitiva asupra cercurilor de afaceri americane, in ceea ce priveste increderea in Romania-.

Elanul laudativ a fost taiat rapid de catre Teodor Melescanu. Acesta a atras atentia asupra unor probleme tehnice, incepand cu traducerea defectuoasa si continuand cu faptul ca acordul nu mentioneaza durata pe care poate fi prelungit, dupa cei 10 ani care figureaza ca durata initiala.

Cedare de suveranitate catre SUA

Criticile tehnice au fost simple mangaieri pe langa cele care privesc continutul tratatului. Presati de intrebarile insistente ale senatorilor din cele doua comisii, reprezentantii ministerelor au fost siliti sa vorbesca despre -petele negre- ale tratatului. Ei au recunoscut ca, practic, militarii anericani au imunitate in fata legilor romanesti, ca SUA poate lansa atacuri din Romania, impotriva unui terte tari, fara sa fie obligata sa informeze autoritatile romane sau ca aceleasi autoritati habar nu au cati soldati sau ce armament si echipament urmeaza sa fie amplasate in cele patru baze. Pentru tot ceea ce consuma pe teritoriul romanesc, americanii sunt scutiti de accize si TVA, la fel si companiile cu care fac tranzactii.

Daca un soldat american comite o infractiune minora, pedepsita cu pana la un an de inchisoare, poate fi judecat in Romania, cu acordul partii americane. Pentru orice infractiune insa, americanii trebuie sa elibereze un certificat prin care sa comunice partii romane daca militarul respectiv era in sau in afara serviciului. Prin tratatul aditional NATO-SOFA insa, Romania s-a angajat sa-si decline jurisdictia in favoarea SUA in orice caz ce implica militari americani de pe teritoriul sau, asa ca, la fel ca in cazul lui Teo Peter, acesta va fi judecat tot in SUA.

Bulgaria nu a semnat

Un alt punct disputat a fost cel legat de relatiile cu Rusia. Intrebati de Mircea Geoana, secretarii de stat au spus ca s-a discutat cu ministrul de externe al Rusiei despre problema bazelor americane, in timpul unei vizite a acestuia la Bucuresti, si ca Rusia nu a exprimat nici o obiectie. Senatorul Geoana a intrebat atunci cum se face ca ministrul apararii din Rusia a anuntat ca prezenta armatei ruse in Transnistria este acum necesara ca forta de echilibru la prezenta americana in Romania. La fel de incurcati au fost reprezentantii ministeriali si in ceea ce priveste situatia Bulgariei. Vecinii nostri nu au semnat tratatul cu SUA, continuand sa negocieze.

Teodor Baconschi a spus ca de vina ar fi Constitutia bulgara, care nu permite stationarea trupelor straine pe teritoriul tarii, dar a fost contrazis vehement de senatori.

Surprinzator, singurul care a luat partea americanilor a fost senatorul independent Ioan Talpes. El a spus ca noi am fost cei care am apelat la americani. In ceea ce priveste privilegiile oferite militarilor americani prin acord, Talpes a declarat: -Trebuie sa facem recurs la o formula de bun-simt. Daca am trimite trupe intr-o tara care are nevoie de ajutorul nostru, am fi si noi tentati sa consideram ca jurisdictia noastra este cel putin la fel de buna ca a lor-. Intalnirea s-a terminat in coada de peste, senatorii fiind nemultumiti de prestatia reprezentantilor de la externe si aparare. Din acest motiv, ei au solicitat o noua intalnire, cu usile inchise, care ar putea avea loc chiar si astazi, la care sa participe insa ministrul de externe, Mihai Ungureanu, si cel al apararii, Teodor Atanasiu.