Noua Constitutie

Partidul Democrat a dus, in perioada 2000-2003, o lupta deschisa si statornica in parlament pentru construirea unei noi Constitutii pentru Romania. Unul dintre cei mai activi contributori la efortul de modificare a textului constitutional intr-o varianta moderna, deputatul democrat Emil Boc, prezinta mai jos demersul democratilor din Comisia de elaborare a Constituantei.

Senatori mai tineri pentru Romania

I. Propuneri exclusive ale Partidului Democrat acceptate si votate in cadrul procesului de revizuire a Constitutiei:

1. eliminarea stagiului militar obligatoriu;

Art. 52 (2) Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organica.

(3) Cetatenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani si pana la varsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, in conditiile legii organice.

2. Consacrarea in textul Constitutiei a principiului potrivit caruia sumele reprezentand contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc numai potrivit destinatiei acestora;

(Ca o consecinta directa a acestui principiu, in viitor, guvernul va fi obligat sa utilizeze contributiile la fondul de sanatate exclusiv pentru domeniul sanatatii.)

Art. 138 (3) Sumele reprezentand contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, in conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.

3. coborarea pragului de varsta pentru a candida la Senat la 33 de ani;

Art. 35 (2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de presedinte al Romaniei.

4. consacrarea in textul Constitutiei a principiului egalitatii de sanse si al accesului egal al femeilor si barbatilor pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice;

Art. 16 (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

5. coborarea pragului de semnaturi necesare pentru o initiativa legislativa populara de la 250.000 la 100.000 de semnaturi;

Art. 73 (1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

6. consacrarea faptului ca intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale, consiliile judetene si primari, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare;

Art. 122 (3) intre prefecti, pe de o parte, consilii locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

7. consacrarea principiului legii contraventionale mai favorabile;

Art. 15 (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

8. consacrarea principiului prioritatii reglementarilor internationale in materia drepturilor omului, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile;

Art. 20 (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

9. consacrarea expresa a faptului ca presedintele Romaniei nu poate revoca primul-ministru;

Art. 106 (1) Presedintele Romaniei nu poate revoca primul-ministru.

10. consacrarea in textul Constitutiei a principiului egalitatii de sanse a persoanelor cu handicap.

Art. 46. Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament al handicapului, in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

Garantarea proprietatii – un obiectiv democrat

II. Propuneri comune ale Partidului Democrat cu ale altor partide politice, adoptate si votate in cadrul procesului de revizuire a Constitutiei:

1. pregatirea cadrului constitutional pentru aderarea Romaniei la NATO si UE.

TITLUL V (- Integrarea euro-atlantica

Art. 145 -Integrarea in Uniunea Europeana-

(1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale UE, in scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si a exercitarii in comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului cu majoritatea de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.

(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter oligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

(4) Parlamentul, presedintele Romaniei, guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alin. (2).

(5) Guvernul transmite celor doua Camere ale parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene.

Art. 145 -Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord-

Aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.

2. consacrarea principiului potrivit caruia masura arestarii si perchezitiei poate fi dispusa numai de judecator

Art. 23 (4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal.

3. garantarea proprietatii

Art. 41 (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.

4. oferirea posibilitatii cetatenilor romani cu dubla cetatenie de a candida la functii si demnitati publice in Romania, sub rezerva domiciliului pe teritoriul tarii

Art. 16 (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.

Restrangerea imunitatii parlamentare

5. restrangerea imunitatii parlamentare

Art. 69 (1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

6. consacrarea principiului separatiei puterilor in stat

Art. 1 (4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale

7. reformarea Consiliului Superior al Magistraturii si intarirea independentei puterii judecatoresti

Art. 132 (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.

(2) ) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:

a) 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;

b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile in plen;

c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de 1 an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii prevazuti la alin. (2) lit. a).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani.

(5) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa.

(7) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor prevazute la art. 133 alin. (2).

Art. 133 (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

(3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei.

8. extinderea prerogativelor Curtii Constitutionale si posibilitatea acesteia de a solutiona conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice

Art. 144 a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

a??) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

c) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;

c??) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice la cererea presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

j) indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii.

9. impunerea caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale

Art. 145 (3) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in -Monitorul Oficial al Romaniei-. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

10. restrangerea practicii abuzive a ordonantelor de urgenta

Art. 114 (4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia motivarii urgentei in cuprinsul acestora.

III. Propuneri ale Partidului Democrat care nu au fost acceptate in cadrul procesului de revizuire a Constitutiei:

1. eliminarea migratiei politice;

2. separatia reala, si nu formala a atributiilor celor doua Camere ale Parlamentului.

Campania -Te-am citit ca n-ai citit!- a debutat in Bucuresti

Prima actiune a campaniei Organizatiei de Femei a Partidului Democrat Bucuresti (OFD) si intitulata -Te-am citit ca n-ai citit- a debutat duminica, 21 septembrie, in Parcul Cismigiu. Cornelia Cazacu, presedinta OFD, a lansat copiilor invitatia de a citi mai mult si a afirmat ca stimularea lecturii in randul adolescentilor este cea mai sigura cale de reusita in viata. Copiii de gradinita, dar si adolescentii, parintii si bunicii aflati in Parcul Cismigiu au intrat in jocul propus de OFD Bucuresti, in cadrul unui spectacol cu concursuri si premii constand in carti si coifuri de magician. Copiii au raspuns la intrebarile aflate in baloane si s-au intrecut in dansuri si recitari. Momentele de dans artistic, recitare si interpretare muzicala au alternat cu pasaje de dans si glume.

Campania -Te-am citit ca n-ai citit-, initiata de OFD Bucuresti, a debutat pe 21 septembrie in Parcul Cismigiu si va continua cu o frecventa bilunara, timp de sase luni. Cornelia Cazacu este decisa sa strabata toate cartierele Bucurestiului, impreuna cu femeile democrate din sectoarele PD ale Capitalei, pentru a incuraja copiii sa citeasca si sa se instruiasca.