Promovarea rosiilor romanesti – solutie pentru salvarea agriculturii

Agitatie mare la Ministerul Agriculturii! Dupa doua ore de consfatuire cu usile inchise, la care a participat intreg aparatul central al ministerului, premierul Calin Popescu Tariceanu anunta, in timpul conferintei de presa ce a urmat evenimentului, ca ministrul de resort, Gheorghe Flutur, a demarat revolutia in agricultura romaneasca, recunoscand totusi ca, pe piata, produsele alimentare din import le sufoca pe cele romanesti. Astfel ca enunta si solutia finala: trecerea imediata la un program agresiv de promovare a acestora, in primul rand a rosiilor si vinurilor. Ulterior, raspunzand unei intrebari, Tariceanu a precizat ca nu a impus ministerului centrarea intregului program pe promovarea exclusiva a rosiilor romanesti, dar a apreciat ca acestea sunt oricum mai bune decat cele de import, care -arata bine, dar au gust de cauciuc, lemn si apa multa-. In rest, totul e de bine! Inclusiv cu Flutur, despre care seful executivului a enuntat teorema potrivit careia ar fi cel mai performant ministru al Cabinetului pe care-l conduce, cu toate ca Ministerul Agriculturii detine recordul de stegulete rosii in raportul de tara al UE din noiembrie 2005.

Potrivit declaratiilor primului-ministru, consfatuirea de ieri cu aparatul central al Ministerului Agriculturii a avut ca obiect central analiza, pe puncte, a domeniilor de risc major, subordonate acestei institutii, marcate cu stegulet rosu in raportul de tara din noiembrie 2005, dar si a masurilor suplimentare ce mai trebuiesc luate pentru -a face din agricultura un pilon al economiei-.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a parut foarte multumit de ce a constatat la Ministerul Agriculturii. In primul rand, de ministrul Gheorghe Flutur, despre care a decretat ca e singurul ministru al agriculturii din ultimii 16 ani care a inceput revolutia si ca e sigur cel mai performant ministru al cabinetului sau. Primul-ministru totusi nu se sfieste sa aprecieze ca Romania are patru stegulete rosii doar in domeniul sanitar-veterinar, ca, inclusiv pe piata interna, produsele romanesti sunt surclasate de importuri sau ca, pe scara larga, se practica agricultura de subzistenta. Dar este optimist, apreciind ca celebrul program Fermierul, care, in opinia majoritatii specialistilor din domeniu, abia se taraie, va tranforma taranul roman in fermierul modern, occidental.

Agricultura primului an de integrare ne costa in plus un miliard de euro

Nici Flutur nu se lasa mai prejos cu dezvaluirile. Astfel ca face o declaratie socanta pentru cei care mai stiu despre ce este vorba: in primul an de integrare, 2007 – in viziunea sa, bugetul ministerului va trebui suplimentat cu un miliard euro, din care 470 milioane vor fi folositi pentru plati directe, bani care vor fi decontati ulterior de catre UE. Altfel spus, pentru a beneficia de fondurile Uniunii Europene, Romania va trebui sa se ajute singura.

Revenind la programul Fermierul, Tariceanu a anuntat ca doar 30% din tarani stiu despre existenta lui, dar ca exista o cerere foarte mare de proiectele intocmite in baza principiilor de finantare ale acestuia. Desi seful SAPARD anuntase joi ca pana la acea data s-au primit doar 22 de cereri de finantare pe baza Fermierului, Flutur anunta ca, de fapt, numarul acestora se situeaza in jurul cifrei de 150, in valoare totala de circa 83 milioane de euro. Si programul rentei viagere este considerat un mare succes, desi tot Flutur precizeaza ca au fost eliberate abia 252 de carnete de rentier, pentru o suprafata totala de 3.500 hectare. In rest, totul pare a fi roz, inclusiv anuntul de sustinere totala a primului-ministru fata de programul anti-culturi modificate genetic, promovat de ministrul de resort, spre disperarea fermierilor romani care cultiva soia modificata genetic – singura cultura ce nu are nevoie de subventii pentru a fi rentabila, dar si a cercetatorilor romani, care se vad aruncati, potrivit propriilor marturii, in anii *50.

Obiectiv soc: demanelizarea satului romanesc

Ministrul agriculturii a declarat ca Romania trebuie sa se integreze cu adevarata traditie in Uniunea Europeana, lucru de altfel nobil si normal. In vederea atingerii acestui obiectiv, Gheorghe Flutur a anuntat ca exista gata pregatit un proiect de lege in acest sens, care are prevederi clare de sprijin financiar pentru conservarea arhitecturii traditionale a satului romanesc, a obiceiurilor si traditiilor, urmarind, pe de alta parte, eliminarea kitsch-iului si a manelizarii, care incep sa puna stapanire pe acest spatiu. Primul-ministru Tariceanu a anuntat, de asemenea, ca se are in intentie crearea unei Case de Credit Rural pentru facilitarea accesarii de credite de catre populatia de la sat, din cauza faptului ca bancile sunt aproape exclusiv orientate pe segmentul populatiei din orase. In acest scop, primul-ministru a precizat ca in curand va avea o serie de consultari cu guvenatorul Bancii Nationale si cu Asociatia Romana a Bancilor in vederea gasirii modalitatilor de implementare a acestui proiect, neexcluzand ideea implicarii CEC in acest proiect, in cazul in care nu va fi privatizat, sau daca viitorii detinatori ai acestei banci vor dori acest lucru.