Rapoartele CE favorabile României, combătute prin acțiuni extremiste și xenofobe de guvernanții olandezi

Guvernul olandez pregătește noi dușuri reci pentru „infractorii est-europeni” care se vin să „fure” locurile de muncă ale olandezilor. Autoritățile de la Haga s-au obișnuit deja să vorbească pe două voci și să transmită mesaje ambigue atunci când vine vorba de noile state membre ale Uniunii Europene. Target-ul xenofobiei olandeze este legat în special români și bulgari și, in extenso, de „instalatorul polonez”. În timp ce oficialii Comisiei Europene (CE) dădeau citire, miercuri la Bruxelles, textului raportului intermediar pe justiție pentru România și Bulgaria, partidul extremist PVV de la guvernare contracara recomandările raportului CE cu lansarea unui web site anti-imigranți.
Acesta este gândit să funcționeze ca o platformă unde cetățenii olandezi pot relate diverse aspecte negative legate de est-europeni sau chiar pentru face tot felul de delațiuni legate eventual infracțiuni ale acestora. „Ai probleme cu persoane din Europa Centrală și de Est? Ți-ai pierdut locul de muncă în fața unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să știm“, scrie în mesajul postat pe site-ul lansat de PVV. De asemenea, pe acest site sunt urcate titluri de ziar precum „Nu ar fi mai bine dacă ai pleca înapoi?“ sau „Est-europenii, din ce în ce mai infractori“.
Parlamentarul PVV și purtătorul de cuvânt al acestei formațiuni Ino van de Besselaar a declarat că scopul site-ului este să prezinte o imagine adecvată asupra „problemelor cauzate de cetățenii central și est-europeni în ceea ce privește infracționalitatea, alcoolismul, consumul de droguri, aruncarea gunoiului și prostituția“. Rezultatele îi vor fi transmise ministrului Afacerilor Sociale, Henk Kamp. La rândul său, Kamp declara anul trecut că este un lucru negativ faptul ca „sunt angajați tot mai multi imigranți pentru munca manuală sau necalificată, în timp ce sute sau mii de persoane care ar putea munci stau și cer ajutoare sociale”. Partidul PVV al extremistului Gert Wilders are în prezent 24 de locuri în Parlamentul olandez și sprijinită un guvern fragil format din VVD și creștin-democrați (CDA). Cu toate acestea, toate cele trei partide au convenit asupra restricțiilor legate de imigranți și asupra politicilor de securitate. În Olanda, PVV se bucura de un sprijin larg în mediul rural, dar și în orașele mari – de exemplu, s-a clasat al doilea la alegerile locale din Haga. Fiind cel de-al treilea partid din Olanda.

Polonia „hard”, România „soft”

Reacțiile ambasadelor statelor vizate de deschiderea acestui website nu au întârziat să apară. Polonia a decis să încerce o abordare mai coercitivă, în timp ce România a ales o cale mai diplomatică menită să pregătească o viitoare vizită a miniștrilor Cristian Diaconescu și Leonard Orban. Ambasada Poloniei în Olanda i-a scris liderului PVV, Geert Wilders, cerându-i să închidă un site controversat ce îi îndeamnă pe cetățeni să se plângă de imigranții est-europeni – inclusiv polonezi și români – și a solicitat avocatului poporului să se pronunțe în legătură cu legalitatea acestuia. În schimb, ambasada României de la Haga a primit instrucțiuni din centrala MAE să facă „demersuri ferme“ pe lângă autoritățile olandeze pentru a-și exprima „dezacordul puternic“ față de lansarea acestui site. Pe de altă parte, ministrul desemnat pentru Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, miercuri, că dorește ca în perioada următoare să plece la Haga împreună cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru a obține sprijin în vederea aderării la spațiul Schengen. Încă din luna decembrie a anului trecut, Cristian Diaconescu a efectuat o vizită de lucru în Olanda pentru a discuta cu omologii săi acest dosar Schengen și pentru a încerca să îndulcească poziția negativă fermă a acestei țări. Însă tot Diaconescu a decis, în toamna lui 2009, pe vremea când era ministru al Afacerilor Externe în guvernului PDL-PSD, să anuleze în ultima clipă o vizită programată să aibă loc în Olanda în urma apariției unui document public care critică dur justiția din România. Acest lucru nu a fost trecut cu vederea la Haga, incident în urma căruia Olanda și-a radicalizat ulterior această atitudine împotriva intrării României în spațiul Schengen. Lipsa de tact a diplomației române de atunci se decontează și astăzi prin eforturi suplimentare de a convinge Olanda că trebuie să aderăm la acest spațiu.

Inflexibilitate olandeză

În tot acest timp, Ambasada Olandei de la București făcea o serie de aprecieri pozitive la adresa raportului CE pe MCV care evidențiază progrese în materie de justiție. Aceeași reprezentanță diplomatică mai spunea „este necesar să fie făcute mai multe” și că poziția Olandei nu se mai schimba în acest dosar mai devreme de vara acestui an. Ambasada mai spune că „Guvernul Olandei va înainta în curând ambele rapoarte (pentru România și Bulgaria  – n.red.) Parlamentului“.
„Poziția Olandei este cunoscută. Olanda vrea să vadă două rapoarte pozitive consecutive care să indice progres durabil și ireversibil în combaterea corupției și a crimei organizate. Vom vedea în luna iulie, în urma raportului complet al Comisiei Europene, dacă atunci acesta va fi fost cazul“, a mai precizat ambasada. Olanda a blocat, în 2011, aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olanda continuă să se opună aderării României și Bulgariei la Schengen, a afirmat, la 13 decembrie, ministrul olandez al Imigrației, Gerd Leers, precizând că cele două țări trebuie să înregistreze progrese clare în combaterea criminalității și corupției, progrese ce vor trebui constatate în viitorul raport al CE.

Mădălin Necșuțu