FMI: Tăierile de salarii – răsturnarea majorărilor nesustenabile din perioada 2006-2008

Fondul Monetar Internațional (FMI) contestă aprecierile editorialiștilor Reuters dintr-un articol de opinie publicat vineri pe blogul Breakingviews, care arată că abordarea dură adoptată de instituție în privința acordului cu România s-ar putea dovedi „dezastruoasă“.
FMI consideră că acordul de finanțare externă a ajutat România să revină la creștere economică, iar atitudinea instituției este una transparentă și flexibilă, în contextul circumstanțelor în continuă schimbare, se arată într-o scrisoare transmisă Breakingviews de directorul de relații externe al Fondului Gerry Rice.
Editorialiștii Reuters Martin Hutchinson și Christopher Swann comentează, în materialul publicat vineri, că „rigoarea excesivă“ promovată de instituția financiară ar putea provoca României daune pe termen lung.
„Condițiile draconice“ și revenirea FMI la reputația de „vampir“ ar putea îndepărta România, pe termen lung, de strategiile și politicile pe care le încurajează instituția, facilitând ascensiunea „forțelor anti-reformă“, se spune în materialul semnat de cei doi comentatori.
Instituția reiterează poziții adoptate anterior față de criticile aduse măsurilor incluse în programul fiscal și economic prevăzut în acordul cu România.
FMI amintește că acordul încheiat cu România în 2009 s-a încadrat într-un context foarte dificil, după ce creșterea economică s-a prăbușit de la plus 7% la minus 6,5% în decurs de un an, fluxurile de capital se blocaseră, leul se deprecia abrupt, iar rezervele băncii centrale coborau puternic.

Economia pe creștere, șomaj în scădere

Instituția notează că măsurile menționate de cei doi comentatori – reducerea salariilor și concedierile masive din sectorul bugetar sau majorarea TVA, cu impact în principal asupra populației sărace – au făcut parte dintr-un program care a readus economia românească pe creștere, șomajul în scădere și inflația la minime record.
„Tăierile impuse de guvern au reprezentat doar răsturnarea majorărilor nesustenabile ale salariilor și numărului angajaților din sectorul public în perioada 2006-2008. Reducerea salariilor din sectorul public cu 25% în iulie 2010 a fost o măsură cu caracter temporar – jumătate din tăiere a fost restituită după șase luni, și este așteptată recuperarea totală pe viitor“, se spune în dreptul la replică transmis de Fond.
FMI amintește de asemenea că a luat măsuri pentru a se asigura că programul convenit cu România este „deschis, transparent și flexibil“, amintind că a acceptat în 2009 un deficit bugetar mai ridicat decât cel prevăzut în acord, acoperit din resursele Fondului și ale Comisiei Europene, după o creștere economică sub așteptări.
Instituția precizează că a menținut un dialog continuu cu sindicatele și asociațiile patronale, precum și cu reprezentanții politici ai puterii și opoziției.
Fondul menționează că, pentru a evita austeritatea pe viitor, Guvernul și FMI au convenit asupra unor reforme pe termen lung în sistemul de pensii, în privința salariilor din sectorul public și programelor de protecție socială.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat zilele trecute că România a fost singura țară din UE care a aplicat o reducere a salariilor bugetarilor cu 25%, dar nicio altă țară din UE nu a înregistrat o creștere cu 120% a cheltuielilor publice cu personalul.
„Înainte de 2008 am avut o creștere cu 120% a cheltuielilor cu salarii în România. Aud că nicio țară din Europa n-a redus salariile cu 25%, dar vă întreb dacă există vreo țară în care salariile au crescut cu 120%?”, a arătat Isărescu.
Guvernaltorul BNR a arătat că țara cu cea mai mare creștere a salariului real din Europa ultimilor 30 de ani a fost Grecia, deși economia acestei țări nu permitea o îmbunătățire atât de consistentăn a nivelului de trai.