Home Economic-Financiar S&P: România, printre țările cu vulnerabilitate redusă la șocuri din zona euro

S&P: România, printre țările cu vulnerabilitate redusă la șocuri din zona euro

DISTRIBUIŢI

România se numără printre țările Europei Emergente cu vulnerabilitate moderat-scăzută la șocurile din zona euro, potrivit unei analize a agenției de rating Standard&Poor's (S&P) care include 19 țări din Europa Centrală și de Est și Comunitatea Statelor Independente.
S&P evaluează în cinci categorii 19 state în funcție de vulnerabilitatea la posibile perturbări ale intrărilor de capital din zona euro. Potrivit unui indice realizat de S&P, Turcia și Ungaria sunt cele mai vulnerabile state, urmate de Bosnia-Herțegovina și Letonia în categoria a doua și Polonia, Georgia, Muntenegru, Lituania, Serbia și Belarus în grupul țărilor cu vulnerabilitate medie. În penultima categorie, de vulnerabilitate moderat-scăzută, sunt incluse Ucraina, România, Albania, Croația, Bulgaria și Macedonia. Rusia, Kazahstan și Azerbaidjan au o vulnerabilitate scăzută la șocuri din zona euro, potrivit S&P.
Cel mai important risc pentru România rezultă din îndatorarea externă relativ ridicată, circa 45% din datoriile de pe piața internă fiind finanțate extern, peste media de 32% în regiune. Sectorul bancar este controlat în principal de străini, în timp ce creditarea în valută, cu precădere în euro, constituie 65% din soldul creditelor, situație ce ar crește povara datoriilor asupra populției, calculată în monedă locală, dacă leul s-ar deprecia, notează analiștii agenției.
Romania este evaluată cu rating "BB+", cu perspectivă stabilă, de către S&P.
Ratingurile actuale pentru țările din regiune reflectă scenariul de bază al S&P că băncile mamă vor continua să rostogolească integral finanțările acordate în regiune. Calificativele reflectă așteptările agenției ca cele 19 state să nu treacă pe deficite de cont curent masive și destabilizatoare, în timp ce pe termen mediu majoritatea țărilor ar trebui să-și diminueze povara îndatorării prin creștere economică. Cel puțin una din aceste presupuneri ar putea fi testată dacă autoritățile europene cer grupurilor bancare să acorde prioritate mai mare creditării pe piața de origine față de subisidiare.
Economiile din regiune sunt bine poziționate pentru a atrage investiții străine directe în următorul deceniu, reflectând parțial salariile încă scăzute față de țările din zona euro. Salariul minim din România este de aproape zece ori mai mic față de cel din Franța și de circa șase ori mai redus față de Grecia.
În perspectiva investițiilor în producție, statele din Europa Emergentă pot ajunge la productivitate apropiată de restul Europei. De exemplu, productivitatea la fabricile auto deținute de multinaționale în Polonia și Ungaria este similară sau mai ridicată decât cea a multor fabrici din zona euro, potrivit S&P.
Țările din Europa Emergentă au reglementări mai flexibile pentru piața muncii față de zona euro și nu este o surpriză că integrarea cu Germania a sectoarelor industriei prelucrătoare din Ungaria, Polonia, România și Serbia s-a accelerat începând din 2009. Situația este puternic vizibilă în sectorul auto, unde concurența cu Asia este foarte puternică, iar constructorii vor căuta baze salariale mai reduse pentru producție în viitorul previzibil.
În pofida acestor avantaje de competitivitate ale țărilor din regiune, incertitudinile privind perspectiva cererii din zona euro vor afecta probabil recuperarea investițiilor străine directe spre nivelul anterior crizei, cu excepția câtorva țări.
Mai puțin Turcia, Bosnia-Herțegovina și Polonia, regiunea a făcut progrese substanțiale către echilibrare și reducerea îndatorării. Albania, Ucraina, Serbia, România, Macedonia, Lituania, Letonia și Ungaria au economii mai deschise decât în orice altă perioadă și peste țările de la periferia zonei euro, cu excepția Irlandei.
Există însă riscul ca un declin prelungit al cererii zonei euro pentru exporturile din regiune sau reducerea sprijinului grupurilor bancare pentru subsidiarele din Europa Emergentă să afecteze încrederea în economiile acestor țări, chiar în timp ce par să se fi adaptat la un model de dezvoltare bazat mai puțin pe credit, notează S&P.

CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.

Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.