Saptamana trecuta, in plenul Senatului, a fost discutata initiativa legislativa de modificare a OUG 120/2002 privind sistemul de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat. Initiativa apartine Departamentului de Comert Exterior (DCE) prin Directia de Promovare a Exporturilor si are in vedere doua modificari foarte importante ale ordonantei. Initiativa este cu atat mai laudabila cu cat este prima data in istoria comertului exterior romanesc cand se doreste infiintarea unui Consiliu de Export. Acesta ar urma sa inlocuiasca Comitetul Interministerial existent, care nu mai raspunde cerintelor actuale ale exportatorilor romani. O alta modificare face referire la modul de actualizare a categoriilor de activitati finantate de la bugetul de stat. Se propune chiar introducerea unui nou alineat, cu urmatorul cuprins: -Categoriile de activitati finantate de la bugetul de stat in cadrul programelor prevazute se actualizeaza prin hotarare a guvernului, la propunerea autoritatilor competente-. In acest mod se creeaza o actualizare permanenta a formelor de finantare a sistemului de promovare a exportului in functie de nevoile si cerintele exportatorilor.
Un mecanism de consultanta necesar pentru eficientizarea exporturilor
Crearea unui sistem eficient de promovare a exportului a devenit un obiectiv prioritar al activitatii de comert exterior al Romaniei. O data cu primii pasi in mult-dorita integrare in structurile UE, tara noastra isi da seama ca nu are la aceasta ora un mecanism de consultanta si dialog in promovarea exporturilor pe o structura de coordonare intre patronate, asociatii profesionale si reprezentantii mediului de afaceri. Poate si de aici faptul ca Romania nu are o pozitie favorabila in comertul mondial, iar produsele sale sunt putin competitive si cu o valoare adaugata relativ scazuta. In plus, Romania isi bazeaza in prezent grosul exportului pe un numar relativ mic de industrii. O mare parte a exportului romanesc integreaza produse cu productivitate scazuta sau bazate pe folosirea intensiva a fortei de munca ieftine, iar profiturile inregistrate de exportatori sunt la limita de jos. Mai mult, productia in sistem lohn a condus la pierderea interesului pentru marci proprii, concluzia: Romania nu dispune inca de o politica si de o strategie unitara de stimulare si promovare a productiei de export in noile conditii ale globarizarii pietelor si integrare in comunitatea europeana.
Consiliul de Export, structura cu caracter public-privat
Cea mai importanta completare a vechii ordonante de sustinere si promovare a exporturilor vine prin propunerea de creare a unui Consiliul de Export, structura organizatorica la nivel national. Acest nou organism vine cu atributii si o componenta extinsa fata de cea a Comitetului Interministerial (CI).Vechea structura, care avea rolul strict de a pune in aplicare prevederile OUG 120/2002, precum si repartizarea fondurilor bugetare pe programe de sustinere a exporturilor, nu mai putea sa ofere o promovare la nivel european a exporturilor romanesti. Consiliul de Export se va infiinta prin hotarare de guvern si va avea in componenta atat reprezentanti ai institutiilor guvernamentale, cat si reprezentanti ai structurilor patronale si profesionale cu atributii si activitate in domeniul exportului. Noul consiliu va fi o structura organizatorica la nivel national cu caracter public-privat, care va armoniza activitatile de elaborare si aplicare unitara a strategiei si politicilor de stimulare si promovare a exportului cu strategiile si politicile sectoriale. O alta masura de natura sa contribuie la functionarea eficienta a Sistemului de sustinere si promovare a exportului se refera la asigurarea suportului juridic pentru adoptarea operativa a programelor de sustinere si a obiectivelor stategice pentru dezvoltarea exportului la nivel european.
-Consiliul de Export va face ca patronatele sa-si dea mana-
In plenul Senatului au fost prezentate saptamana trecuta atat concluziile, cat si avizele comisiilor de specialitate pentru aceasta initiativa legislativa. -Cauza- Departamentului de Comert Exterior a fost sustinuta chiar de Eugen Dijmarescu, ministru delegat pentru comert din cadrul Ministerului Economiei si Comertului. -Noul Consiliu de Export va avea capacitatea ca, in cursul exercitiului financiar, in cazul in care optiunile de participare la targuri, expozitii etc. se schimba, sa fie schimbat si programul stabilit la inceputul anului intr-un mod cat mai flexibil, sa nu se mai treaca prin norme, lucru ce se face cu mare greutate. Toate aceste modificari vor fi supuse, evident, controlului parlamentului-, a precizat Dijmarescu.
Dupa prezentarea avizului favorabil al Comisiei de buget-finante din Senat, proiectul a iscat si cateva controverse. De pilda, senatorul PRM Constantin Baciu – membru al Comisiei Economice din Senat – a punctat faptul ca noul Consiliul de Export -ridica de la inceput probleme in ceea ce priveste modul in care vor fi cooptate organizatiile patronale-. In plus, Baciu a propus ca amendament actualizarea anuala a categoriilor de exporturi finantate de la bugetul de stat, venind cu propunerea ca aceasta actualizare sa fie facuta -prin eliminare anuala si prin extindere ori de cate ori este nevoie-.
Suspiciunile legate de cooptarea patronatelor au fost risipite timid de ministrul Dijmarescu. El a precizat ca -federatiile patronale se vor califica numai pe criterii pur economice; poate ca infiintarea acestui Consiliu de Export va face ca patronatele sa-si de mana-.
Catalin Budescu
Ana Jitarita
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
