Achiziții de milioane de lei atribuite direct, cheltuieli cu produse de lux din bugetul instituției și întrebări privind controlul financiar intern. Acestea sunt principalele teme ale controlului efectuat la Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a făcut publice concluziile verificărilor Corpului de Control. În replică, directorul general Elena Mateescu susține că nu a aprobat achizițiile contestate și că a sesizat Poliția.
Acuzațiile Dianei Buzoianu: cheltuieli de lux și achiziții directe de milioane de lei
Scandalul a izbucnit după ce Diana Buzoianu a prezentat public, în 10 octombrie 2026, informații rezultate din controlul efectuat la ANM. Potrivit ministrei, verificările au identificat atât cheltuieli pentru produse vestimentare, parfumuri și cosmetice plătite din fondurile instituției, cât și posibile nereguli în atribuirea unor contracte de achiziții publice. Ministra a cerut demisia conducerii ANM și a anunțat că raportul va fi transmis organelor competente.
Conform cifrelor prezentate de Buzoianu, în anul 2025, din bugetul ANM ar fi fost plătiți 119.750 de lei pentru parfumuri, 85.290 de lei pentru articole vestimentare și accesorii, 11.666 de lei pentru produse cosmetice, 38.687 de lei pentru odorizante de cameră și 30.052 de lei pentru decorațiuni și accesorii destinate camerelor, băilor și bucătăriilor.
Ministra a reclamat și existența unor cheltuieli similare în 2026, inclusiv pentru articole vestimentare și accesorii de lux. Potrivit prezentării sale, unul dintre cele cinci carduri asociate conturilor instituției ar fi fost utilizat pentru cumpărarea unor bunuri precum parfumuri, poșete, produse cosmetice, pijamale, pantofi și lenjerie intimă.
Problema ridicată nu este doar valoarea acestor cheltuieli, ci și justificarea lor: în ce măsură bunurile respective erau necesare activității instituției, cine le-a solicitat, cine le-a aprobat și cine a verificat utilizarea banilor publici?
O a doua direcție a acuzațiilor vizează contractele de achiziții directe atribuite în ultimii patru ani.
Potrivit declarațiilor ministrei, ANM ar fi cumpărat tonere în valoare de peste 400.000 de lei în 2023, de 710.000 de lei în 2024 și de 570.000 de lei în 2025 prin proceduri de achiziție directă, deși, în interpretarea prezentată de aceasta, valorile ar fi impus aplicarea altor proceduri. Buzoianu a mai invocat contracte de 850.000 de lei pentru calculatoare și laptopuri în 2023, precum și achiziții de mobilier de peste 1,5 milioane de lei în 2024.
Ministra a menționat și două societăți, Euroserv Copy Consult SRL și Euro Data Concept SRL, despre care a afirmat că ar fi obținut în mod repetat contracte în categoriile verificate.
Aceste informații reprezintă acuzațiile și datele făcute publice de ministră. Stabilirea unor încălcări concrete presupune examinarea documentației fiecărei achiziții, a valorilor relevante potrivit legii, a eventualelor lotizări, a obiectului contractelor și a procedurilor aplicabile la momentul atribuirii.
Deși este ordonator de credite Elena Mateescu se disculpă: „Directorul general nu a aprobat niciodată achiziții în afara legii”
Elena Mateescu a respins acuzațiile care o vizează personal și susține că nu a utilizat cardul instituțional și că nu a aprobat cumpărarea produselor prezentate public de ministră.
În declarația sa din 11 octombrie, directoarea ANM a precizat că acel card ar fi fost inactiv încă de la emitere, aspect despre care afirmă că Ministerul Mediului fusese informat printr-o adresă din 18 august 2026.
Mateescu a mai declarat că a dispus efectuarea unui audit public intern după ce a aflat despre neregulile privind utilizarea cardurilor instituționale și că, la 12 august 2026, în urma raportului preliminar de audit, a sesizat Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, prin structura de investigare a criminalității economice.
În privința achizițiilor de calculatoare și laptopuri, șefa ANM afirmă că acestea au fost derulate de serviciul de achiziții publice, responsabil de stabilirea și monitorizarea procedurilor specifice.
Referitor la mobilierul achiziționat în 2024, aceasta susține că bunurile au fost destinate dotării unei clădiri noi, aferente Centrului Agrometeorologic, și că achiziția s-a desfășurat în condițiile legii.
Elena Mateescu a criticat și faptul că informațiile despre control au fost făcute publice înaintea unei clarificări instituționale directe. Ea afirmă că are încredere în autoritățile competente și că fiecare angajat trebuie să răspundă pentru atribuțiile prevăzute în fișa postului.
Ce presupune, în realitate, responsabilitatea unui ordonator de credite?
Pentru a înțelege miza cazului, este necesară raportarea la Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Articolul 22 din această lege stabilește responsabilitățile ordonatorilor de credite în ceea ce privește angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor, utilizarea fondurilor potrivit destinațiilor aprobate, buna gestiune financiară, integritatea patrimoniului și organizarea sistemelor de monitorizare a achizițiilor publice.
Articolul 24 prevede că angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor sunt aprobate de ordonatorul de credite, în timp ce plata este efectuată de compartimentul financiar-contabil sau de persoana responsabilă, în condițiile legii. Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor sunt supuse controlului financiar preventiv, potrivit reglementărilor aplicabile.
Responsabilitatea unui ordonator de credite nu se rezumă la semnarea facturilor. Ea presupune asigurarea unui cadru în care fondurile publice sunt utilizate legal, justificat și în interesul instituției.
În concret, sunt relevante cel puțin cinci categorii de obligații:
- Legalitatea și oportunitatea cheltuielilor. Trebuie verificat dacă bunurile sau serviciile achiziționate au legătură cu activitatea instituției, dacă există credite bugetare aprobate și dacă cheltuielile respectă destinațiile legale. O achiziție nu devine legitimă doar pentru că există bani în buget sau pentru că a fost emisă o factură.
- Respectarea procedurilor de achiziție publică. Valoarea estimată a contractului, obiectul achiziției, pragurile legale și condițiile aplicabile la data procedurii determină modalitatea de atribuire. Dacă pragurile sau procedurile au fost aplicate greșit, trebuie stabilit cine a întocmit documentația, cine a verificat-o și cine a aprobat operațiunile.
- Organizarea controlului intern. Conducerea trebuie să asigure proceduri de aprobare, verificare și documentare a cheltuielilor, precum și o delimitare clară a atribuțiilor între compartimentele solicitante, serviciul de achiziții, persoanele care exercită controlul financiar preventiv și compartimentul contabil.
- Supravegherea utilizării cardurilor instituționale și a patrimoniului. Atunci când sunt folosite carduri asociate conturilor instituției, trebuie să existe reguli clare privind titularii sau utilizatorii autorizați, scopurile permise, documentele justificative, verificarea tranzacțiilor și recuperarea eventualelor prejudicii. În cazul de față, documentele trebuie să arate cine a utilizat cardurile, în ce scop și în baza căror aprobări.
- Reacția la semnalele de nereguli. Dacă directorul află despre posibile încălcări, devin relevante măsurile dispuse, rapiditatea verificărilor, conservarea documentelor, sesizarea autorităților atunci când se impune și remedierea deficiențelor. Sesizarea organelor competente poate reprezenta un element important în evaluarea conduitei manageriale, dar nu înlocuiește analiza obligațiilor care existau înainte ca neregulile să fie descoperite.
Mateescu nu a făcut toate aceste lucruri dar deocamdată s-a legat de scaunul directorial cu tupeu.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
