Ungaria lucrează și la APCE pentru autonomia „Ținutului Secuiesc”

Speranțele Budapestei de a-și impune voința conform cărora autonomia maghiarilor din România să devină realitate sunt tot mai vocale la organismele europene care se ocupă de astfel de probleme ale minorităților de pe teritoriul statelor membre UE. De asemenea, atitudinea sfidătoare a unor oficiali maghiari care participă la tot felul acțiuni și țin tot felul de discursuri legate de administrarea internă a României se înmulțesc pe zi ce trece. Cel mai nou episod din această serie de politică agresivă a Ungariei vizavi de o chestiune internă a României s-a consumat sâmbătă la Târgu Mureș. Kalmar Ferencz, unul din membrii delegației Ungariei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a declarat că autonomia se poate implementa în 10-20 de ani în România, motivând că elita românească a fost întotdeauna deschisă către „ideile noi“ ce vin din Vestul Europei, între care și autonomia. Declarația politicianului maghiar a fost făcută după ce, sâmbătă seară, acesta a primit Premiul „Gabor Aron“ pe 2011 de la Consiliul Național Secuiesc (CNS), organism care luptă pentru obținerea autonomiei așa-zisului „Ținut Secuiesc”. „Elita politică românească, poate o parte din ea, privește, în momentul de față, cu suspiciune aceste lucruri, însă dacă ne uităm în istoria României elita politică românească a fost totdeauna deschisă către noile idei care au venit și care au dus țara înainte. Eu cred că în momentul de față în Europa numai prin cooperare și prin parteneriat putem să învingem problemele care sunt și care vor veni în Europa. Problemele demografice sunt extraordinar de mari, problema imigrărilor este iarăși una foarte mare. Toate aceste probleme le putem învinge numai prin parteneriat, prin cooperare, și eu cred că elita politică românească va fi deschisă la ideile noi care vin din Vestul Europei în momentul de față, printre care și autonomia“, a spus Kalmar.  

Profeții iredentiste

Acesta a îndrăznit să avanseze și un termen pentru atingerea acestui deziderat: 10-20 de ani. „Nu sunt profet, însă părerea mea că între 10 și 20 de ani se rezolvă“, a arătat el. Un alt membru al delegației Ungariei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), Gaudi Nagy Tamas, a spus că premiul a fost primit și pentru că delegația „a pus pe tapet“ la APCE problema autonomii secuimii în anul precedent „mai mult decât în total în ultimii 20 de ani“, arătând că așteaptă de la statul român să implementeze Hotărârea 1832 /2011, pe care a promovat-o împreună cu Kalmar și care a fost adoptată cu „majoritate covârșitoare“ de APCE. „Împreună cu Kalmar Ferencz am înaintat acea propunere de modificare în urma căreia APCE anul trecut în octombrie a adoptat Hotărârea 1832 /2011, care prevede pentru țările UE, inclusiv România, că pentru comunitățile care trăiesc dintotdeauna pe meleagurile sale – fac referire la comunitatea maghiară – și pentru această comunitate mai specială cum este comunitatea secuimii trebuie să i se acorde (autonomia) dacă există expresis verbis exprimat acest deziderat. (…) Autonomia teritorială este un remediu pentru soluționarea tuturor problemelor etnice, interetnice, inclusiv este o mare ocazie pentru dezvoltare economică. Și noi ne așteptăm de la statul român să implementeze această Hotărâre a Consiliului Europei, bineînțeles să ducă consfătuirile de rigoare, cu garanții constituționale. Acest statut al autonomiei secuiești care a fost propus, elaborat de CNS și a fost adoptat ar trebui să capete forma unei legi și astfel să se asigure înflorirea secuimii și a întregii Românii“, a spus Gaudi. Mai mult, el a spus că, în caz contrar, „România va deveni o prezență destul de neavenită a salonului european“, adică „o țară care nu va putea fi luată în serios“. El și-a argumentat teza iredentistă prin puterea exemplului din alte țări europene. „Pentru că dacă Finlanda a putut să acorde autonomie pentru suedezi, Spania pentru catalani și Italia pentru Tirolul de Sud, atunci și România va trebui să facă același lucru. Este o hotărâre obligatorie și trebuie executată“, a mai spus acesta. De la venirea la putere a regimului Viktor Orban, declarațiile oficialilor de la Budapesta pe subiectul autonomiei pentru maghiarii din România s-au înmulțit devenind o constantă în discursuri politice din ce în ce mai revanșarde.

Mădălin Necșuțu