
Costurile de finanțare plătite de România continuă să scadă, investitorii pariind că Guvernul va continua să urmeze programul convenit cu FMI în pofida alegerilor din toamnă, potrivit unei analize Bloomberg.
România, una dintre cele mai sărace țări din UE, a împrumutat sume record în primele două luni ale acestui an și a depășit programul de finanțare pentru primul trimestru, profitând de beneficiile obținute pe piețe datorită politicii economice coordonate de Fondul Monetar Internațional, în timp ce Ungaria și Ucraina încearcă din greu să acceseze noi credite de la instituția din Washington, notează agenția de presă.
„Investitorii pariază că noul guvern al României va continua să urmeze programul de bailout până la alegerile din această toamnă, după ce fostul premier Emil Boc a fost gonit din funcție de cele mai violente proteste din ultimii zece ani“, scrie Bloomberg.
Pentru acest an, România s-a angajat să taie deficitul bugetar la 1,9% din PIB, de la 4,35% din PIB în 2011.
Performanțe macro peste așteptări
„Din perspectivă fixed-income (titluri care oferă dobândă fixă, precum obligațiunile – n.r.), România ia în mare parte măsurile corecte. Mi se pare că România va avea performanțe macro peste așteptări, probabil și pe partea de politică economică. Faptul că au un program cu FMI le asigură o ancoră pe partea de politică economică“, comentează pentru Bloomberg un analist al TCW Group din Los Angeles, care administrează un fond de 5 miliarde de dolari care investește în obligațiuni emise de state emergente.
FMI anticipează că România va continua să urmeze obiectivele convenite în acord indiferent de rezultatele alegerilor din toamnă.
Profitând de îmbunătățirea încrederii investitorilor, statul român a emis în acest an titluri de 22,8 miliarde lei pe piața locală și 2,25 miliarde de dolari pe plan internațional, atrăgând cel mai ridicat volum de împrumuturi pentru un început de an de la primele înregistrări disponibile din 2005, potrivit datelor BNR citate de Bloomberg.
Prima de risc cerută de piețe pentru a investi în obligațiuni românești pe cinci ani în loc de titluri similare emise de Germania s-a restrâns de la începutul anului cu 125 puncte de bază (1,25 puncte procentuale), la 3,98 puncte procentuale, notează Bloomberg.
În același timp, spread-ul Ungariei s-a restrâns cu 110 puncte de bază, la 7,65 puncte procentuale, iar cel al Poloniei a coborât de la 4,57 puncte procentuale la 4,1 puncte procentuale.
Cotațiile credit-default swap pe datoria de stat a României au înregistrat în acest an una dintre cele mai puternice 16 scăderi din lume. Astfel, costul asigurării datoriilor României față de eventualitatea intrării în default (incapacitate de plată) a coborât cu aproximativ 150 puncte de bază (1,5 puncte procentuale) în 2012, la 299 puncte de bază (2,99 puncte procentuale) în cursul acestei săptămâni, potrivit CMA.
Prețurile CDS pe România sunt cu 2,13 puncte procentuale mai mici față de cotațiile înregistrate pe datoria de stat a Ungariei și cu numai 30 puncte de bază (0,3 puncte procentuale) mai ridicate decât ale Poloniei, stat care potrivit estimărilor Comisiei Europene va înregistra în acest an o creștere economică de 2,5% , una dintre cele mai solide din UE.
„FMI este foarte mulțumit în acest moment. Implementează măsuri fiscale puternice pentru a se încadra în țintele de deficit și cele fiscale“, comentează Guillaume Tresca, analist pentru piețele emergente la Credit Agricole Paris.
Economistul Michal Dybula de la BNP Paribas Varșovia consideră că sprijinul acordat de FMI și UE prin acordul de precauție este principalul motiv din spatele primei de risc scăzute asociată României, în comparație cu Ungaria.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info





















