„Implementarea unor măsuri
de stimulare fiscală nu este posibilă în majoritatea statelor est-europene, întrucât multe dintre acestea
au nevoi uriașe de finanțare“
EIU
Romånia se confruntă cu un risc ridicat de proteste sociale, pe fondul crizei economice internaționale, iar stabilitatea politică poate fi în pericol, potrivit celui mai recent raport al Economist Intelligence Unit (EIU).
„Situația economică și creșterea șomajului majorează spectrul turbulențelor sociale din Romånia, țară a cărei ieșire din comunism a fost cea mai violentă din Europa de Est, cu excepția fostei Iugoslavii, care a cunoscut episoade de revolte politice violente în anii ‘90, conflicte interetnice, demonstrații violente și proteste ale sindicatelor, care au presupus inclusiv blocarea șoselelor și căilor ferate. Turbulențele au fost notabile în perioade de declin economic, respectiv în 1990-1992 și 1996-1999“, se arată în raportul EIU.
Potrivit evaluării instituției, Romånia se plasează pe locul 66 din 165 într-un top al statelor cu cel mai ridicat risc de a se confrunta cu proteste sociale. Indicele instabilității politice obținut de Romånia a fost de 6,4 puncte, cel mai bun scor, de 1,2 puncte, fiind atribuit Norvegiei (locul 165), iar cel mai slab, de 8,8 puncte, statului Zimbabwe (locul întåi).
Dintre statele care au aderat la UE în 2004 și 2007, riscuri mai ridicate de proteste sociale decåt în Romånia se întålnesc în Estonia și Letonia, ambele situate pe locul 55. Bulgarii și polonezii, însă, stau mult mai bine decåt noi, plasåndu-se pe locul 86, respectiv 136.
„Multe state în Europa de Est au caracteristici care sunt asociate vulnerabilităților politice: țări noi, neexperimentate, cu birocrație, trecut care abundă în turbulențe, niveluri ridicate ale insatisfacției populației, lipsă a încrederii în instituții politice și regimuri care nu sunt nici democrații totale, nici autocrații, acestea fiind cele mai predispuse la turbulențe“, se spune în raport. EIU arată că „șomajul este în urcare în multe dintre aceste țări, iar multe vor înregistra o diminuare, în unele cazuri severe ale PIB pe cap de locuitor în acest an“.
Analiștii notează că implementarea unor măsuri de stimulare fiscală nu este posibilă în majoritatea statelor est-europene, întrucåt multe dintre acestea au nevoi uriașe de finanțare, ca urmare a nivelurilor deficitului de cont curent, iar cele care au acorduri cu FMI trebuie să aibă programe de austeritate fiscală.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
