SIPA, un serviciu de informatii dupa Ureche

Recent, Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie (SIPA) din Ministerul Justitiei – unul dintre cele sase servicii de informatii cu atributii in domeniul sigurantei nationale ce functioneaza oficial in Romania (SRI, SIE, SPP, serviciile specializate din MApN, MAI si Ministerul Justitiei) – a fost zguduit de un scandal fara precedent: demisia sefului structurii, gen. Marian Ureche, survenita in urma scandalului GTI in care acesta e implicat.

-Timpanul- inchisorilor

Infiintat in *94 ca Serviciu de Informatii al Directiei Generale a Penitenciarelor – UM 0400, SIPA e o structura militara interna a MJ, specializata in culegerea de informatii. Desi functioneaza ca serviciu de informatii privind siguranta nationala, SIPA n-a prezentat in ultimii sapte ani un raport de activitate la Comisia de aparare, ordine publica si siguranta nationala din Camera Deputatilor, astfel ca nimeni nu stie cum functioneaza SIPA sau ce suma primeste anual de la bugetul de stat. Conform HG 1065/2001 privind aprobarea Programului national de prevenire a coruptiei si a celui national de actiune impotriva coruptiei, -SIPA actioneaza in directia cunoasterii si prevenirii fenomenului coruptiei-, iar principala sa activitate consta in culegerea de informatii din cadrul structurilor MJ (penitenciare, centre de reeducare pentru minori, spitale penitenciare) referitoare la acte de coruptie ale cadrelor, la legaturile lor cu infractori si la persoane din administratia de stat (Justitie, Parchet, medici IML etc). Retelele informative ale SIPA sunt formate din cadre militare din MJ sau MAI si din civili (doctorii din spitalele celor 34 de puscarii ale DGP) si sunt organizate in toate inchisorile. Acestea culeg informatii (inclusiv de la detinuti) pe care le furnizeaza MJ, ministerelor si serviciilor informative si de aparare nationala. In plus, SIPA are si atributii de supraveghere si protectie a magistratilor, fapt care a dat loc la interpretari conform carora acest serviciu si-a depasit atributiile, concentrandu-si atentia pe filarea unor judecatori santajabili cu informatii despre viata lor intima in cazul in care acestia promoveaza (pana acum nimic in acest sens n-a fost probat).

Ureche, protejat de SRI

Inainte de *89, Marian Ureche – pana mai ieri seful SIPA – a fost ofiter in cadrul Securitatii Bucuresti. In *87, el a fost avansat director adjunct al Directiei I Informatii Interne din Securitate (n.r. – avea in supraveghere informativ-operativa scriitori, actori, pictori, ziaristi si magistrati). Protejat de SRI (unde a activat in perioada *90-*94, an cand a trecut in rezerva si s-a angajat consilier la Teodor Vostinaru, patron al GTI) – care n-a divulgat informatii despre trecutul sau – Ureche a refuzat cererea CNAS de a fi audiat pentru a se lamuri daca a facut politie politica. Mereu in pole-position, Ureche a fost si decan al Institutului National de Informatii, insa in urma protestelor Ambasadei SUA la Bucuresti – intrigata de faptul ca fostul securist realizase un scenariu despre maresalul Antonescu – a fost schimbat. In februarie 2001, Ureche a fost uns director al SIPA, cu recomandarea SRI si SIE, iar ministrul Rodica Stanoiu (a lucrat la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, institutie de care se ocupa Directia de Informatii Interne a lui Ureche) a acceptat nominalizarea.

Ex-seful SIPA, afacerist -in timpul liber-

In paralel cu activitatea universitara si cea de consilier la Vostinaru, Ureche a intrat si in afaceri ca actionar la Argirom International SA (infiintata in *94 de deputatul Iosif Armas, senatorul Doru Ioan Taracila, Rodica Bud – sotia deputatului Nicolae Bud etc) si Interconect SA (infiintata in *98, in asociere cu Caius Dragomir – ex-PD si ambasador in Franta intre *94 si *96, din 2001 ambasador in Grecia). Astfel, cand a fost numit sef al SIPA, Ureche era actionar la Argirom International SA – firma cunoscuta datorita recuperarii creantelor Romaniei din Angola (in *99, urmare a aprobarii date de guvernul Isarescu, s-a incheiat un contract de cesiune intre statul roman si Argirom; din datoria estimata la 18,7 milioane de dolari, statul a primit 2,8 mil. de dolari, restul revenind Argirom), Vietnam si Cuba.

Cine este Grupul GTI?

Grupul de firme GTI (GTI Agri, GTI Oil CO – fosta Arrivetti, GTI Tir SRL – fosta Geraldine, Pellimon SRL, Altrac Co SRL, Bravo Press SRL, Deceneu, GTI GAS, Centrul de Educatie Prichindel, GTI Media, Creditul Petrolier si Petrogaz) a fost vehiculat si in -Operatiunea Jimbolia-, alaturi de cel al gral. divizie (r) Dan Gheorghe, ex-ofiter la Securitatea Municipiului Bucuresti (acum adjunctul sefului SIPA). Datorita conexiunilor cu persoane din structuri oficiale, GTI a beneficiat in *95 de credite de la Bancorex de 22 mil. de dolari, pe care nu le-a mai rambursat. Ca atare, GTI a ajuns la AVAB, insa executarea n-a avu insa loc, desi Curtea de Apel a admis 37 de cereri in vederea instituirii de popriri asiguratorii asupra conturilor bancare si a sechestrului asigurator la firmele din grup. Acum, dupa debarcarea lui Ureche, AVAB spera sa poata recupera prejudiciul adus bugetului de stat (creditul de la Bancorex pentru import de titei brut si produse petroliere), iar administratorii si actionarii GTI (Vostinaru, Ureche etc) sa raspunda penal.

Bogdan Stoleru