Bucurestiul, una dintre capitalele vulnerabile la riscul seismic, a fost impartit in mai multe zone, in care un eventual cutremur ar putea avea efecte diferite. -Solul Bucurestiului nu se comporta la fel pe toata suprafata in caz de cutremur, astfel ca, impreuna cu specialistii japonezi, am impartit teritoriul in functie de acest parametru-, ne-a declarat, ieri, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, Miron Mitrea, care – din motive lesne de inteles – a refuzat sa nominalizeze zonele cele mai -riscante- din acest punct de vedere. -Aici nu este vorba de a pune noi buline rosii, ci de stabilirea regiunilor in care pot sau nu pot sa se construiasca cladiri inalte, de exemplu P+10; numai specialistii stiu asta si stiu de ce stau asa lucrurile-, a precizat Miron Mitrea.
Guvernul Japoniei a donat, ieri, Romaniei o serie de echipamente destinate incercarii structurilor, investigarii proprietatilor terenului si instrumentarii seismice. Costul acestor echipamente este de 260 milioane de yeni (aproximativ 2,17 milioane de dolari). Acest proiect se deruleaza prin Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic, institutie publica de interes national aflata in subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). In cursul acestui an au fost instalate si puse in functiune 11 accelerometre tip Altus K2-Kinemetrics si senzori Episensor in Bucuresti. Acestea au fost introduse in foraje cu adancimea cuprinsa intre 30 m si 175 m si in cladiri reprezentative precum: cladiri de locuit amplasate pe Soseaua Stefan cel Mare, cladirea-turn a Televiziunii Romane si cladirea-turn BRD-GSG. De asemenea, cinci accelerometre tip Etna-Kinemetrics au fost amplasate in camp liber in jurul Bucurestiului, pe un traseu ce urmareste directivitatea energiei seismice provenite din zona Vrancea.
In paralel cu derularea proiectului romano-japonez, MTCT are in curs de implementare Programul national de consolidare a cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public. In programul aprobat prin HG nr. 483/2003 sunt nominalizate 36 cladiri de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic, din care 30 de cladiri in municipiul Bucuresti. In proiectul de buget pentru anul 2004 este prevazuta suma de 57 miliarde de lei, pentru continuarea, in principal, a executiei lucrarilor de consolidare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
