Doua examene electorale ii asteapta pe alegatorii sarbi pana la sfarsitul anului in curs: duminica, ei vor incerca, pentru a treia oara in ultimele 13 luni, sa desemneze un presedinte. In decembrie, vor reveni la urne, dar in cadrul alegerilor legislative anticipate. Rezultatul celor doua -teste de democratie- este determinant pentru stabilitatea politica a tarii si continuarea reformelor.
Anticipatele din ultima luna din 2003 au fost convocate la recomandarea coalitiei la putere (DOS), cea care a rasturnat, in octombrie 2000, regimul lui Slobodan Milosevici si care acum a recunoscut, prin vocea presedintelui interimar al Serbiei, Natasa Micic, ca nu mai dispune de o majoritate clara care sa-i permita ducerea mai departe a procesului de reforme. -Am primit un document in care guvernul imi propune sa dizolv parlamentul si am acceptat. Alegerile legislative anticipate vor avea loc pe 28 decembrie-, a spus seful statului in fata presei, precizand ca, incepand de joi, Serbia -nu mai are nici presedinte in exercitiu, nici parlament-. Natasa Micic a asigurat interimatul tarii in virtutea calitatii sale de presedinte al parlamentului. O data forul legislativ dizolvat, ea isi pierde cele doua functii.
In ceea ce priveste scrutinul de duminica, pozitia de favorit a fost atribuita de sondajele de opinie candidatului DOS, Dragoljub Micunovic, ce prezideaza, in prezent, Parlamentul Serbiei-Muntenegru. Dintre ceilalti cinci concurenti, cel mai de temut este considerat seful ultranationalistilor sarbi, Tomislav Nikolic, care a preluat, recent, conducerea Partidului radical (SRS). Observatorii politici sunt insa de alta parere, estimand ca adevaratul adversar va fi pasivitatea electoratului. Ultimele doua voturi prezidentiale, din octombrie si decembrie 2002, au fost invalidate din cauza absenteismului extrem de ridicat. Ce se va intampla la sfarsitul saptamanii este greu de spus, nici chiar studiile sociologice nepermitand identificarea unui raspuns clar. Potrivit Institutului pentru stiinte sociale din Belgrad, 50,2% dintre persoanele interogate s-au declarat ferm hotarate sa se prezinte la urne, dar, potrivit Centrului pentru cercetari politice, cota de participare nu va depasi fatidica bara de 50 de procente. Pe acest fundal, autoritatile spera ca dizolvarea parlamentului si convocarea anticipatelor ii vor determina pe alegatori sa renunte la pasivitatea lor. In acest sens, Micunovic si primul ministru, Zoran Zivkovic, au insistat pe necesitatea de a avea, duminica seara, un presedinte al Serbiei, ales din randul coalitiei la putere, astfel incat reformele structurale, intrerupte de mai multe saptamani de criza parlamentara, sa poata fi reluate.
Dizolvarea parlamentului a anulat doua motiuni de cenzura, recent depuse de fortele de opozitie, pentru a determina caderea guvernului si care aveau toate sansele de a fi adoptate. Pe fondul unor neintelegeri preponderent economice, Partidul social-democrat (SDP) – membru DOS – a hotarat sa nu mai sustina echipa lui Zivkovici, pentru a se alatura celor doua principale formatiuni ale opozitiei reformiste, Partidul democratic al Serbiei (DSS), condus de Vojislav Kostunica, marele absent al scrutinului de duminica, si G17, al lui Miloljub Labus. De mai multe luni, cei doi au combatut politica promovata de DOS, cerand cu insistenta organizarea de alegeri legislative anticipate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
