Budapesta amplifică cruciada autonomistă în toată „Ungaria Mare”

Autoritățile centrale de la Budapesta, sub bagheta premierul Viktor Orban, continuă să revendice autonomia în tot spațiul vecin acolo unde regăsesc astăzi comunități maghiare. O condiție imperativă pentru ca acestea să nu fie asimilate de populația majoritară, susține Budapesta. Mai mult, ambițiile ostentativ revanșarde la adresa vecinilor Ungariei au fost exprimate chiar la Bruxelles, la începutul anului trecut, când oficialii de la Budapesta au decis să afișeze la început de mandat la președinția rotativă a UE un covorul-carpetă de 202 metri pătrați, care ilustra o „Ungarie Mare“ și care avea în componență teritorii din România, Slovacia, Serbia, Croația și Cehia. Pe carpetă apăreau două hărți – una mică, reprezentând Ungaria și vecinii acesteia în Evul Mediu, și alta mai mare, reprezentând Imperiul Habsburgic, cu data „1848“ în centru. Atunci, ungurii are respins orice acuzație vizavi de nostalgia Ungariei Mari. Fie că este vorba de o formă de autonomie administrativă, politică sau de altă natură, programul de guvernare al guvernului Orban în materie de politică externă denotă o dorință crescândă ca etnicii maghiari din România, Serbia, Slovacia și Ucraina să fie discriminați pozitiv și să beneficieze de drepturi sporite care să îmbrace o haină autonomistă. O nuanță naționalisto-populistă pe care Orban intenționează să o exploateze în cadrului următoarelor alegeri ca lider al partidului conservator Fidesz, cu toate că în forma inițială redobândirea cetățeniei maghiare pentru etnicii unguri din bazinul Carpatic nu dădea și drept la vot în Ungaria. Ulterior însă, membri ai guvernului Orban au anunțat că aceste reguli se vor schimba pentru ca și aceștia să poată vota. Vicepremierul ungar Zsolt Semjén declara, în vara anului trecut, că numărul etnicilor maghiari din afara granițelor țării care vor primi cetățenia maghiară s-ar putea apropia de jumătate de milion până la sfârșitul mandatului actualului guvern, în 2014. El mai precizat că noii cetățeni vor avea drept de vot sub auspiciile noii Legi electorale și că peste 100.000 de etnici maghiari din România au depus actele pentru a primi a-și redobândi cetățenia maghiară, lege ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011. La rândul său, secretarul de stat Zsolt Nemeth afirmă, la tabără de vară de la Băile Tușnad de anul trecut, că „autonomia pentru aceste comunități (maghiare – n.red.)“ este o dorință a maghiarilor din bazinul Carpatic“, numai că trebui găsit un astfel de model în care trebuie urmat. În replică, șeful UDMR Kelemen Hunor a declarat atunci că „principiul autonomiei în Transilvania se referă la permisiunea ca oamenii să trăiască în libertate și siguranță, păstrându-și în același timp identitatea“, potrivit agenției ungare MTI. Jurnaliștii britanici de la „The Guardian“ au opinat, odată cu apariția acestui proiect legislativ, că Legea dublei cetățenii impusă de Ungaria nu este decât o diversiune, care atrage electoratul, în condiții de criza economica severă în toată Ungaria.

„Ținutul Secuiesc“, marfă de export pentru Ucraina

Obținerea autonomiei pentru etnicii maghiari cu implicarea Budapestei nu este un caz singular doar în România. Etnicii maghiari din Ucraina încearcă să obțină o autonomie teritorială și în regiunea ucraineană Transcarpatia, iar Budapesta îi susține, a declarat recent ambasadorul Ungariei la Kiev, Mihály Bayer, într-un interviu pentru publicația ucraineană Weekly, citată de Karadeniz Press. În această regiune, conform cifrele oficial oferite de statul ucrainean, trăiesc circa 150.000 de etnici maghiari. Diplomatul a confirmat că ideea constituirii unei astfel de autonomii, în raionul Pritiseansk, un fel de experiment ca și cel al pretinsului „Ținut Secuiesc“ în cazul României.  Ideea a fost discutată la o reuniune a comisiei interguverna­mentale ucraineano-ungare pentru drepturile minorităților, precizând că  inițiativa aparține unuia dintre partidele maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, și nu Guvernului de la Budapesta. La fel ca și în România, unde UDMR este vârf de lance pentru astfel de deziderate, beneficiind totodată de sprijinul Budapestei. Mihály Bayer a respins însă declarațiile unor politicieni ucraineni potrivit cărora teritoriul viitoarei autonomii ar putea fi alipit Ungariei. „Am semnat Actul de la Helsinki, angajându-ne să respectăm frontierele Europei. Ungaria a fost prima țară care, la 6 decembrie 1991, a semnat cu Ucraina un Tratat bilateral de bază, în care se arată că nu avem pretenții teritoriale fată de Ucraina. Toate discuțiile referitoare la un oarecare „separatism maghiar“ sunt nefondate“, a mai declarat diplomatul.

Revendicări în Serbia

În cazul Serbiei, etnicii maghiari care trăiesc în nordul țării în provincia Voivodina doresc ca drepturile lor politice să fie extinse. Unii dintre politicienii maghiari din această zonă susțin chiar și crearea unui noi zone autonome în nordul regiunii Voivodina, parte locuită în majoritate de maghiari care să poarte numele de „Regiunea Autonomă maghiară“. O altă formă inventată de „Ținut Secuiesc“ care să constituie baza de plecare pentru noi pretenții politico-administrative a acestei minorități. Plecând de la aceste cereri agresive, Serbia a devenit reticentă în cazul recunoașterii unor drepturi de bază cum ar fi școală și biserica în limba română în cazul minorității române de circa 200.000 de etnici din Valea Timocului (estul Serbiei) pe care încearcă să o denumească drept „vlahă“, sugerând că acești etnici sunt altceva decât cei 40.000 de români din Voivodina, cu toate că aceștia vorbesc aceeași limbă română. Astfel, redobândirea cetățeniei pentru etnicii maghiari din Serbia înseamnă automat și pașaport de Uniunea Europeană. Mai mult, pentru toți noii cetățeni maghiari, acest beneficiu de circulație se extinde și spre SUA, Canada sau Australia, state unde unguri nu au nevoie de viză, așa cum se întâmpla acum cu românii. În cazul Slovaciei, acolo unde trăiesc circa 400.000 de unguri dintr-o populație totală de circa cinci milioane, lucrurile stau altfel iar autoritățile slovace au amenințat că orice cetățean care și-a dobândit cetățenia maghiară va fi obligat să renunțe la cea slovacă.

Mădălin Necșuțu