Prioritatea bugetului pe 2004: cresterea nivelului de trai

Proiectul bugetului de stat pe 2004 a intrat din aceasta saptamana in dezbaterea Camerelor reunite ale parlamentului. Guvernul propune pentru 2004 bani mai multi pentru domenii importante ale economiei. Astfel, proiectul prevede o crestere economica de 5,5% si un deficit al balantei externe sub 5% din PIB. De asemenea, anul viitor executivul a mai alocat pentru Sanatate 3,8% din PIB, 4,1% pentru invatamant, iar pentru agricultura – 2,1%. In cea mai mare parte, bugetul a trecut in aceasta forma si de comisiile de buget-finante ale parlamentului, acolo unde insa liberalii si democratii s-au hotarat sa nu voteze proiectul bugetului de stat pentru 2004. Premierul Adrian Nastase a declarat, miercuri, dupa ce a participat la dezbaterile din parlament pe tema proiectului bugetului de stat, ca votul negativ al opozitiei la buget -este aproape o practica-. -Votul negativ al opozitei la buget este, as spune, aproape o practica, pentru ca a aproba bugetul in forma propusa de guvern inseamna, pana la urma, a accepta programul de guvernare, strategiile de guvernare. Deci, nu ne-am asteptat ca vor vota intr-un mod diferit-, a explicat Nastase. Primul ministru crede insa ca multi dintre parlamentarii opozitiei considera, in forul lor interior, ca bugetul pe 2004 este unul dintre bugetele cele mai bune care se putea face cu resursele financiare existente.Va prezentam in continuare fragmente din discursul domnului Adrian Nastase, sustinut in fata celor doua Camere.

In numele guvernului, va rog sa-mi permiteti sa prezint, in sedinta comuna a Senatului si a Camerei Deputatilor, proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004, elaborate in conformitate cu prevederile articolului 138 din Constitutia Romaniei. As vrea sa subliniez, de la inceput, ca executivul – respectand prevederile constitutionale si ale Legii finantelor publice – supune dezbaterii si aprobarii parlamentului cele doua bugete, in cadrul termenului prevazut de lege. Doresc sa reamintesc faptul ca, incepand cu 2001, in fiecare an guvernul nostru s-a incadrat strict in termenul legal de prezentare in parlament a bugetelor, asigurand conditiile necesare in vederea desfasurarii cu eficienta a executiei bugetare si, in consecinta, a intregii activitati economice si financiare. Votul pe care vi-l solicitam asigura inca de la 1 ianuarie 2004 cadrul juridic pentru alocarea resurselor financiare la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale si locale.

Proiectele bugetelor pe anul 2004 au fost fundamentate pornind de la premisa mentinerii conditiilor de realizare a urmatoarelor obiective fundamentale de interes public:

– asigurarea finantarii programelor sociale, precum si a celor de dezvoltare a infrastructurii, prin continuarea sistemului de alocare a fondurilor publice pe baza de proiecte si programe, in scopul sporirii performantei economico-sociale; respectarea angajamentelor asumate de Romania fata de partenerii externi, respectiv Uniunea Europeana, institutiile financiare internationale si NATO.

Vom asigura, astfel, pe termen mediu si lung, amplificarea cresterii economice, cu consecinte directe asupra imbunatatirii conditiilor de viata ale cetatenilor. Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul viitor reprezinta o proba evidenta a demersului permanent al guvernului de a asigura o cheltuire rationala a banului public, cu rezultate favorabile, atat in domeniul social, cat si al eficientei din sectorul economiei reale.

Obiectivele prioritare ale politicii guvernului – concretizate in realizarea, in continuare, a unei cresteri economice durabile in ritmuri inalte, accelerarea reformei structurale si institutionale, aderarea tarii la NATO si integrarea in Uniunea Europeana – vor fi sprijinite in mod hotarator de proiectele de buget supuse aprobarii dumneavoastra. Omologam in acest mod instrumentele active de interventie ale statului in scopul dinamizarii intregii activitati economice si sociale din tara noastra.

La nivel sectorial, bugetele au in vedere sustinerea domeniilor de larg interes public, cu un impact socio-economic ridicat, cum sunt: protectia sociala, invatamantul, sanatatea, agricultura, transporturile, apararea nationala si ordinea publica, cultura si sportul.

In 2004, PIB va creste cu 5,5%

Imi face placere sa mentionez ca perioada celor trei ani, 2001-2003, caracterizati prin evolutii economice foarte bune, a constituit o baza solida, pe care am construit proiectele de buget pe anul viitor. Proiectiile bugetare au fost fundamentate pe un ritm de crestere a produsului intern brut in anul viitor de 5,5%. Factorii de stimulare a cresterii economice, concentrati in special pe consumul populatiei si investitii vor avea o evolutie favorabila, sporind cu 3,7% si respectiv cu 13%.

Exporturile de bunuri, estimate pentru anul 2004, vor avea o crestere de 8,2%, in conditiile realizarii de produse cu o competitivitate sporita si ale relansarii cererii externe, in special in spatiul Uniunii Europene. Ritmul de crestere a importurilor va fi de 8%, fiind devansat de cel al exporturilor. Aceasta reflecta, in special, procesul de relansare a procesului investitional si al transferului de tehnologie externa, fapt de natura sa imprime o dinamica accelerata si durabila exporturilor. Pe de alta parte, acordam importanta cuvenita asigurarii resurselor energetice si a materiilor prime din import pentru dezvoltarea economica prevazuta in Programul guvernamental.

Productia industriala va spori cu 5,2%, in special prin majorarea productiei ramurilor industriei prelucratoare, cu desfacere la export, ceea ce va contribui, in mod substantial, la modificarea favorabila a structurii industriale. Subliniez ca in anul 2004 productia agricola va inregistra o crestere cu 4,8%, pe baza masurilor active si a stimulentelor pentru valorificarea potentialului productiv, cu efecte directe asupra sporirii randamentelor si a competitivitatii produselor obtinute.

Caracterul pronuntat calitativ al evolutiilor economice cantitative din Romania in cursul ultimilor trei ani a fost confirmat si apreciat de institutiile internationale care acorda asistenta tehnica si financiara procesului de reforma din tara noastra. Evolutiile pozitive la nivel macroeconomic, respectiv al sectorului real al economiei in perioada 2001-2003 si nivelurile proiectate ale cresterii economice in anul 2004 vor conduce la realizarea unui spor de 24,5% al produsului intern brut in perioada 2001-2004.

Prima rata a inflatiei cu o cifra: 9%

Se anihileaza, astfel, recesiunea din anii 1997-2000, permitand Romaniei ca la finele anului viitor sau cel mai tarziu in primul trimestru al anului 2005 sa obtina un volum al produsului intern brut echivalent cu cel din anul 1989. Acest volum se va realiza in conditiile aplicarii depline a mecanismelor specifice economiei de piata, cu o structura modernizata din punctul de vedere al ramurilor economice creatoare de valoare adaugata.

In acelasi timp, consolidarea stabilitatii macroeconomice si progresele importante ale reformei sectoriale vor asigura conditiile ca in anul 2004 rata inflatiei sa se situeze, pentru prima oara din 1989, la un nivel cu o singura cifra, respectiv 9%, reprezentand de 3,3 ori mai putin fata de anul 2000. Pe baza rezultatelor pozitive obtinute in relatiile cu FMI si Banca Mondiala, Romania este eligibila pentru a beneficia de fondurile alocate pe mai multe programe de la Uniunea Europeana.

Principalele optiuni ale politicii fiscal-bugetare pentru anul 2004 – in totala concordanta cu doctrina social-democrata – au in vedere crearea premiselor pentru ca bugetul sa reprezinte instrumente active pentru stimularea proceselor economice, cum sunt economisirea, accelerarea procesului investitional si asigurarea protectiei sociale pentru grupurile vulnerabile ale populatiei.

Obiectivele avute in vedere la elaborarea proiectului bugetului pe anul 2004 sunt, in principal:

– continuarea reducerii fiscalitatii si indeosebi a celei asupra fortei de munca;

– alocarea resurselor publice in raport de prioritatile stabilite;

– incadrarea intr-un deficit bugetar, pentru care sunt asigurate surse neinflationiste de finantare.

Politica fiscala pe anul 2004 continua, in fapt, optiunile adoptate inca din anul 2001. Prin buget se realizeaza, si in anul viitor, reducerea presiunii fiscale, prin scaderea cotelor suportate de angajatori cu 2,5% la fondul de pensii si cu 0,5% la fondul de somaj. Astfel, se asigura conditiile necesare pentru modernizare tehnologica si sporirea veniturilor, atat ale salariatilor, cat si ale intreprinzatorilor.

TVA de 9% pentru medicamente si turism

De la 1 ianuarie 2004 – potrivit Programului de guvernare – taxa pe valoarea adaugata se va reduce de la 19%, cat a fost stabilita in anul 1999, la 9% pentru medicamente si serviciile de turism, asigurandu-se cresterea puterii de cumparare a populatiei si dinamizarea activitatii in domeniul turismului si al sectoarelor asociate acestuia.

Cresterea transparentei, a stabilitatii si predictibilitatii legislatiei fiscal-bugetare constituie, de asemenea, obiective importante care vor fi realizate prin proiectul de buget pe anul viitor, cu impact favorabil asupra intregului mediu de afaceri. Demn de subliniat, in acest sens, este faptul ca din ianuarie 2004 vor fi puse in aplicare prevederile Codului fiscal – act juridic care asigura unificarea si reglementarea, in mod coerent, a domeniului atat de sensibil al impozitelor si taxelor. Dupa adoptarea in parlament, aceasta lege fundamentala in materie de fiscalitate va realiza stabilitatea in timp a normelor fiscale si alinierea lor la practicile europene si internationale.

Anul 2004 va marca si imbunatatirea semnificativa a procesului de administrare fiscala, fapt care se va concretiza in cresterea gradului de incasare a veniturilor bugetare si intarirea disciplinei financiare a tuturor contribuabililor. In acest scop, de la 1 ianuarie anul viitor va intra in functiune Agentia Nationala de Administrare Fiscala, ca institutie unica de colectare si control al veniturilor bugetare.

Deficit bugetar de doar 3% din PIB

Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2004 este programat la 3% din PIB. Nivelul este adecvat mentinerii unei politici financiar-monetare prudente, precum si obiectivului consolidarii credibilitatii externe a Romaniei, prin pastrarea unui deficit al contului curent al balantei de plati potrivit standardelor internationale.

Cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii, cuprinse in bugetul general consolidat, detin ponderea cea mai mare in produsul intern brut si in anul 2004, respectiv 10,8%.

In acest cadru se au in vedere:

– finalizarea procesului de recorelare a pensiilor, care presupune cheltuieli bugetare suplimentare de peste 5.000 miliarde de lei;

– dublarea pensiilor pentru agricultori, care determina alocarea unor fonduri suplimentare de 7.000 miliarde de lei;

– introducerea unei alocatii complementare pentru familiile cu mai multi copii si cu un venit mediu net pe membru de familie de pana la 1,5 milioane lei lunar, precum si a unei alocatii de sustinere pentru familia monoparentala, ceea ce corespunde unor cheltuieli bugetare suplimentare de 5.000 miliarde de lei;

– majorarea ajutoarelor pentru incalzirea locuintelor care folosesc drept combustibil gaze naturale cu circa 51%, precum si cresterea numarului familiilor eligibile sa beneficieze de ajutoare pentru incalzirea locuintei in sistem centralizat, masuri a caror aplicare totalizeaza 850 miliarde de lei;

– finantarea suplimentara a programelor de protectie socio-profesionala a persoanelor cu handicap si a programelor pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului, insumand 2.000 miliarde de lei.

Sanatatea, prioritate a bugetului pe 2004

In domeniul sanatatii, componenta esentiala a conceptului de dezvoltare fundamentala a unei tari, se propun fonduri publice reprezentand 3,8% din produsul intern brut. Se asigura functionarea in conditii de eficienta a sistemului sanitar, alocandu-se totodata si resursele necesare pentru derularea programelor de interes national.

In domeniul invatamantului, care reprezinta sistemul de infrastructura al cunoasterii, fondurile publice alocate totalizeaza, potrivit legii, 4,1% din produsul intern brut si vizeaza, in principal:

– finantarea invatamantului preuniversitar si superior;

– acordarea gratuita de rechizite si manuale scolare;

– modernizarea logisticii prin dotarea scolilor cu calculatoare;

– aplicarea Programului de alimentatie pentru copiii din gradinitele cu program normal de patru ore si pentru elevii din invatamantul primar de stat.

Pentru sustinerea agriculturii – care constituie una dintre ramurile de interes strategic national – s-au alocat resurse in cresterea substantiala fata de perioada precedenta, insumand 2,1% din produsul intern brut, in care sunt incluse si cofinantarile necesare programului SAPARD. Aceasta sustinere se va realiza printr-un sistem coerent de sprijinire a tuturor categoriilor de producatori agricoli, prin:

– acordarea unei sume de 2 milioane de lei/ha pentru suprafete arabile de pana la 5 ha inclusiv;

– prime pe produs la unele culturi vegetale importante si in zootehnie; ajutor pentru plata primelor de asigurare a culturilor agricole; sprijinirea producatorilor agricoli si asociatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii in vederea achizitionarii de instalatii de irigat din productia interna.

Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale – procese deosebit de complexe si absolut necesare in contextul efortului de modernizare a finantelor publice locale – se reflecta in buget prin imbunatatirea sistemului de asigurare a surselor de finantare ale administratiei publice locale, in corelatie cu responsabilitatile transferate la acest nivel.

Pentru echilibrarea bugetelor locale, potrivit nevoilor de bunuri si servicii publice ale comunitatilor respective, in anul 2004 se propune alocarea de la bugetul de stat si de la bugetul asigurarilor pentru somaj a sumei de 79.000 miliarde de lei. Bugetele locale vor avea, in anul 2004, venituri totale de 147.000 miliarde de lei, reprezentand aproximativ 7% din PIB, in crestere semnificativa fata de anul 2003.

POLITICA PE SCURT

Traian Basescu eludeaza in continuare Legea privind declararea averilor

Partidul Social Democrat constata maniera originala a primarului general al Capitalei, domnul Traian Basescu, de a se eschiva de la respectarea prevederilor legale privind declararea averii, desi a trecut o saptamana de cand a fost atentionat ca declaratia sa de avere este incompleta.

Dupa ce si-a prezentat cu mandrie in mass-media ultima sa inginerie financiara, respectiv achizitionarea unei modeste vile in valoare de 280.000 de dolari, domnul Basescu explica acum nonsalant ca in fapt casuta este pe numele fiicei sale, Ioana.

Traian Basescu incearca sa explice bucurestenilor ca, de fapt, el nu a facut altceva decat sa cumpere vila, nedeclarata legal, din banii sai si sa o treaca pe numele fiicei sale, astfel incat sa nu mai fie nevoit sa o declare conform legii.

Trecand peste aceste aspecte, domnul Basescu ar trebui sa explice de unde a avut bani pentru a cumpara fiicei sale vila. Iar daca primarul general va motiva, ca si pana acum, ca a reusit sa faca acest lucru prin vanzarea unui teren din zona Baneasa, cu siguranta se impun o serie de intrebari:

1. In ce an si in ce mod a intrat in posesia terenului din Baneasa?

2. In cazul cumpararii, care a fost pretul de achizitionare?

3. Oare banii pentru cumpararea terenului i-a obtinut din multitudinea contractelor de consultanta pe care le acorda sau din salariul de primar?

4. Care a fost pretul de vanzare al terenului detinut in Baneasa si daca depaseste 300.000 de dolari?

Raspunsurile la aceste intrebari ar oferi solutii si bucurestenilor care doresc sa obtina profituri substantiale in urma unor tranzactii imobiliare.

Ca urmare, Partidul Social Democrat solicita din nou primarului general sa-si dea demisia din functia pe care o detine, daca este un om de onoare si nu se considera cumva mai presus de lege.