Comori străvechi de la Muzeul Național de Istorie: s-a redeschis „Sala Tezarului”

Specialiștii Muzeului Național de Istorie a României au anunțat redeschiderea spectaculoasei expoziții permanente cunoscută publicului larg mai ales sub numele „Sala tezaur”, locul de taină unde sunt găzduite unele dintre cele mai celebre comori descoperite, de-a lungul vremii, pe teritoriul țării noastre. “Tezaurul Istoric”, cea mai importantă dintre expozițiile muzeului a fost închisă între 28 februarie și 11 aprilie 2012, o perioadă relativ scurtă în cursul căreia acolo s-au efectuat o serie de lucrări de refacere și modernizare. Inclusiv operațiuni complexe de igenizare, atât a sălii cât și a instalațiilor de climatizare și de iluminat. Aceste din urmă lucrări, realizate în cursul lunii martie și la începutul lunii aprilie, sunt doar o parte a unui proces mult mai amplu de modernizare a expozițiilor Muzeului Național de Istorie a României. Este vorba dpre un proces deosebit de complex care va fi extins, în cursul acestui an, și la prezentarea copiei după Columna lui Traian. În paralel cu aceste lucrări, modernizarea a mai inclus și un amplu proces de actualizare a modului de expunere a unora dintre cele mai spectaculoase obiecte care fac parte din patrimoniul național. În acest sens conducerea Muzeului Național de Istorie a achiziționat vitrine speciale care vor adăposti o serie de piese de mare valoare istorică și artistică, dintre care multe n-au mai putut fi văzute de publicul vizitator în ultimii zece ani. Plus multe altele, de o inestimabilă valoare, care nu au mai fost expuse niciodată până acum. Astfel, alături de celebra „Cloșcă cu puii de aur”, vizitatorii vor putea admira și  impresionantele tezaure princiare getice de la Agighiol, Peretu, Poroina și Craiova, din sec. IV îChr, tezaurele dacice de la Sâncrăieni, Surcea, Coada Malului, Herăstrău și Senereuș din sec. II-I d. Chr. Precum și tezaurul de la Coșoveni datat undeva, între sec. V și VII din era noastră.

Patrimoniul modern

Lista comorilor antice la care vor avea acces vizitatorii „Tezaurului” este completată printr-o serie de capodopere ieșite din mâinile unor celebri bijutieri din epoca modernă, artiști în domeniu, veritabili magicieni ai metalului prețios. Printre acestea din urmă, curioșii vor putea admira o bijuterie „de suflet” a istoriei noastre recente. Este vorba despre o fructieră din argint aurit, pe care regina Victoria a Marii Britanii i-a dăruit-o nepoatei sale Maria, cu ocazia căsătoriei cu Ferdinand, principele moștenitor al României. Tot  de la regina Maria provin o a doua fructieră deosebit de elegantă și rafinată, creată pentru Casa Regală a României de marele bijutier german Paul Telge, plus două casete din argint și un set de birou care au aparținut tot reginei Maria. Fără a închide în ea cine știe ce filigran cizelat în metal prețios, dar cu o valoare sentimentală infinit mai mare pentru noi, este Coroana de Oțel a regilor României, realizată în anul 1881, cu ocazia proclamării Regatului. Aceasta a fost confecționată la Arsenalul Armatei din București, unde a fost turnată din oțelul unui tun  Krupp, capturat de soldații români de la turci, în cursul războiului de independență de la 1877. Acestor exponate deosebit de spectaculoase, li se vor mai adăuga și o serie de panouri care conțin informații privitoare la vechile tehnici de prelucrare a metalelor prețioase pe teritoriul României, începând cu epoca neolitică (cca. 4500 îChr.), până în secolul al VII-lea d. Chr, precum și informații deosebit de interesante privitoare la istoria descoperirii și recuperării celor mai importante comori aflate acum în colecția muzeului. Tot ieri a fost lansat site-ul unui nou proiect al Muzeului Național de Istorie a României numit "Oameni, locuri și comori" și, în același timp va fi prezentată evoluția proiectului online „Imago Romaniae”, la trei luni după lansarea lui.

Vasile Surcel