Scutul american antirachetă, sub semnul întrebării

Amplasarea scutului american antirachetă în Europa ridică mari semne de întrebare în legătură cu eficiența sa, costuri și termene stabilite. Cel puțin așa rezultă dintr-o serie de rapoarte ale unor experți militari din SUA. Relatează Fox News. Programul administrației Obama prevede instalarea unor interceptori ce pot contracara eventuale rachete iraniene cu rază medie de acțiune, care ar urma să fie modernizați în patru faze, până în 2020. Primele faze prevăd utilizarea unor radare Aegis instalate pe nave și un radar instalat în Turcia, iar fazele ulterioare includ mutarea radarelor Aegis în România și Polonia. Rapoartele redactate de Departamentul Apărării și de anchetatorii Congresului generează îndoieli privind un program aflat în centrul planurilor SUA de a apăra Europa și care reprezintă un subiect sensibil atât pe plan intern, cât și în relația cu Rusia. Documentele afirmă că interceptorii de rachete întâmpină obstacole în producție, radarele au puterea prea mică, iar senzorii nu pot face distincția între un focos și alte obiecte. Primul raport, al Comisiei Științifice de Apărare, care consiliază Departamentul Apărării, a fost publicat la sfârșitul lui 2011, dar a trecut neobservat. Deși conchide că nu există "obstacole fundamentale" pentru sistemul european, acesta evidențiază probleme majore, fără a indica modalități de soluționare. Potrivit unor experți, aceste probleme, dacă ar putea fi depășite, ar necesita modificări substanțiale și costisitoare. Al doilea raport a fost publicat vineri de Curtea americană de Conturi (GAO) și avertizează că Departamentul Apărării își ia angajamentul de a folosi tehnologii înainte de a fi testate, iar administrația riscă "lacune în performanțe, creșteri neprevăzute ale costurilor, întârzieri față de program și probleme la teste".

Mădălin Necșuțu