Tensiunile dintre guvernul Tariceanu si Fondul Monetar International continua. In ultimul raport destinat analizei acordurilor in derulare, FMI concluzioneaza ca autoritatile de la Bucuresti nu doresc rediscutarea acordului de tip precautionary incheiat in 2004, cu finalitate in 2006.
Relatiile au fost inghetate incepand cu vara trecuta, pentru ca oficialii FMI considerau ca politica macroeconomica a executivului a deraiat. Principalele reprosuri vin pe partea inflatiei si deficitului bugetar.
La o prima vedere, ele ar putea fi remediate din mers, dar costurile politice ar fi imense. Nu sunt putini cei care afirma ca BNR a fost lasata singura sa lupte cu inflatia si deficitul, in timp ce Palatul Victoria ia masuri care fac viata grea bancii centrale. Taxa pe viciu este doar una din nenumaratele dovezi.
Revenind la costurile reluarii acordului, ele provin din faptul ca o eventuala marire a cotei unice sau TVA ar dinamita intreaga filosofie fiscala cu care Alianta DA a castigat alegerile. Or, daca da curs cererii FMI, ar da apa la moara celor care spun ca guvernul nu a facut in 500 de zile nimic, ba, mai mult, a esuat lamentabil in reforma fiscala.
Problemele in privinta acordului Romaniei cu Fondul Monetar International (FMI) par sa continue, chiar daca oficialitatile de la Bucuresti se asteptau la o vizita care sa detensioneze situatia. Potrivit unui raport publicat de FMI privind consultarile macroeconomice anuale, dimpotriva, autoritatile de la Palatul Victoria nu intentioneaza sa reia discutiile cu FMI pentru finalizarea evaluarilor acordului tip precautionary pana la expirarea acestuia, in luna iulie a acestui an.
Board-ul institutiei financiare internationale a aprobat, la sfarsitul lunii aprilie, raportul elaborat in urma consultarilor, desfasurate de FMI cu fiecare dintre statele membre, conform articolului IV din statutul Fondului. Consultarile au avut loc in perioada 25 ianuarie-6 februarie, la Bucuresti, intre reprezentantii Fondului si cei ai autoritatilor romane.
-Autoritatile sunt increzatoare ca mix-ul de politici avut in vedere este adecvat pentru mentinerea macrostabilitatii si sustinerea unei cresteri economice puternice si nu intentioneaza sa reia discutiile pentru finalizarea evaluarilor acordului stand-by, inainte de expirarea sa, in luna iulie a anului 2006-, se arata intr-o declaratie prezentata boardului FMI inainte de discutarea raportului, de catre directorul constituentei din care face parte Romania, Jeroen Kremers, si consilierul sau, Lucian Croitoru.
Reprezentantii autoritatilor de la Bucuresti au confirmat aceasta intentie in timpul discutiilor cu oficialii FMI in cadrul reuniunii de primavara a FMI si Bancii Mondiale, organizata la Washington in perioada 22-23 aprilie, se mentioneaza in raport.
Cei doi au aratat ca autoritatile romane au apreciat sfaturile si recomandarile profesionale ale expertilor FMI si au afirmat ca doresc continuarea colaborarii.
La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respins solicitarile institutiei financiare, care considera aranjamentul -deraiat-.
Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea nerealista a proiectului de buget pentru 2006 si a tintei de deficit bugetar, dezechilibrele macroeconomice (inflatie, deficit de cont curent), precum si derapajele in politica salariala si lipsa unor reforme structurale.
Ulterior, reprezentanti ai autoritatilor de la Bucuresti au afirmat ca acordul ar putea continua, in cazul in care FMI va aprecia ca pozitive evolutiile macroeconomice.
Dintre acordurile pe care Romania le-a avut cu FMI, din 1975 pana in prezent, doar trei au fost finalizate: doua inainte de *90 si cel din 2001.
Dintr-un total de 3.278,1 milioane DST (3.834,3 milioane de euro) puse la dispozitie, in cadrul celor noua acorduri de tip stand-by (detalii in tabel), la care il adaugam pe cel de tip precautionary din 2004, Romania nu a reusit sa beneficieze decat de 1.911,5 milioane DST (2.236,5 milioane de euro).
Multi specialisti au disecat in amanunt implicatiile pe care le poate avea acest raport asupra apropiatului verdict in privinta datei aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Parerea generala este ca noile date sunt de fapt cunoscute de ceva vreme si nu vor atrage activarea clauzei de salvgardare. Mai mult, in cazul in care s-ar pune problema de asa ceva, executivul de la Bucuresti nu are altceva de facut decat sa mareasca unul din impozitele importante, pentru ca FMI sa revina la sentimente mai bune. Totusi, nu trebuie sa omitem faptul ca si oficialii europeni sunt impotriva cotei unice, ceea ce ar putea aduce ceva stegulete rosii sau poate chiar amanarea deciziei finale privind aderarea.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
