Pe umerii campaniei electorale: Franța dă tonul extremismului și euroscepticismului în Europa

Populismul iresponsabil afișat de către politicienii francezi aflați în aceste zile ale campaniei electorale riscă să alimenteze un fenomen deja în formare în Europa. Unul extrem de periculos demonstrat în istorie ca fiind un catalizator al marelor dezastre ale omenirii. Este vorba despre creșterea îngrijorătoare a adepților extremismului și euroscep­tis­cismului într-o Europa care crede din ce în ce mai puțin în valorile comune și cele unitare și se axează tot mai mult pe un protecționism național. Temerile populației sunt alimentate în general de politicienii de extremă care culeg beneficiile unei stări de panică din societate și își urcă astfel semnificativ procentele în alegeri. Acesta este și cazul liderului extremei-dreapta Marine Le Pen, ai cărei votanți, cei circa 20%, reprezintă acum un target electoral atât pentru Sarkozy, cât și pentru Hollande. În această cursă nebună pentru atragerea lor, ambii candidații pentru Palatul Elysee și-au radicalizat și mai mult discursul anti-imigrație și în favoarea modificărilor regulilor spațiului de liberă circulație Schengen. În practică, analiștii politicieni opinează că Hollande va opta pentru electoratul stângii radicale și a ecologiștilor în timp ce Sarkozy va încerca să atragă extrema dreapta și centriștii. Tabăra prezidențială ar putea încerca să mențină, chiar să intensifice, discursul de dreapta de dinaintea primului tur. Fostul ministru al Justiției, Rachida Dati, a apreciat luni că primul tur „validează temele de cam­panie“ apărate de Nicolas Sarkozy: „controlarea imi­grației, consolidarea frontie­relor, lupta împotriva deloca­lizării, reforma sistemului școlar“. Șeful diplomației Alain Juppé a apreciat că „imigrație“ nu este un „cuvânt tabuu“. „Discursul lui Nicolas Sarkozy privind imigrația, care constă în a spune că Franța nu mai poate primi toți imigranții, îmi convine perfect“, a declarat el. Consilierul special al șefului statului, Henri Guaino, a avertizat împotriva riscului „de refacere a drumului anilor ’30“, avertizând că dacă mesajul alegătorilor nu este auzit, va fi „nu numai sentimentul național, ci și naționalism“. Două son­daje, Ipsos și Harris Interactive, realizate duminică seara arată că între 44 și 69 la sută dintre alegătorii extremei drepte s-ar îndrepta către Nicolas Sarkozy, în timp cei doar 17-18 la sută către François Hollande. În Europa, presa se arată sceptică în privința șanselor președintelui în exercițiu de a-și păstra puterea, subliniind rezultatul obținut de extrema dreaptă.  Nicolas Sarkozy a declarat, ieri, că Franța nu poate continua să primească atât de mulți străini și va face joi presiuni asupra partenerilor săi din UE pentru a accepta închiderea frontierelor naționale în cazul unei puternic aflux de imigranți. Candidatul conservator dorește reducerea la jumătate a numărului imigranților ce ajung în Franța și supunerea la un 'examen de limbă franceză a oricărei persoane care ar dori să vină în Franța', ca o garanție a faptului că se va putea integra. Ascensiunea extremei-drepte în Franța răspunde 'unei forme de a le spune celorlalți: „țineți cont de situația noastră”, a adăugat Nicolas Sarkozy, potrivit căruia este vorba de o consecință a 'patru ani de criză fenomenală'. Referindu-se posibilitățile de a câștiga al doilea tur de scrutin, programat pentru 6 mai, în contextul în care sondajele de opinie l-au situat în urma lui François Hollande, Nicolas Sarkozy a amintit că acestea indicau de asemenea un record în materie de absenteism și, totuși, acesta a fost de 20,53 %.

Demersuri externe

Pe lângă discursul intern cu vădite nuanțe naționaliste, mergându-se chiar spre extremism, tabăra lui Sarkozy beneficiază și de atu-ul aflării la cârma Franței, avantaj ce îi permite acțiuni externe consistente. Mai mult, acestea beneficiază și de ajutorul Germaniei a cărei cancelarul Angela Merkel face parte din aceeași familie politică europeană. Recent, miniștrii de interne al Franței și Germane au semnat o scrisoare comună în care vorbeau despre necesitatea modificării regulilor Schengen prin reintroducerea controalelor la frontieră acestui spațiu. În acest context, Sarkozy pregătește o ofensivă la nivel european pentru a câștiga simpatia unor aliați puternici din Europa pe acest protecționism întărit promovat în discursurile sale electorale. „Francezii nu mai vor o Europă ca o sită. Acesta este mesajul pe care l-am auzit“, a declarat el, a doua zi după primul tur de scrutin, marcat de un scor foarte ridicat al candidatei extremei drepte Marine Le Pen. „Dacă Europa nu își poate apăra frontiera, Franța o va face“, a subliniat el. „O Europă care nu își stăpânește fluxurile migratorii este (o Europă) terminată“, a insistat el într-o reuniune electorală. Ministrul francez de Interne Claude Guéant va apăra această poziție mâine, în cadrul unei reuniuni cu omologii săi din Uniunea Europeană (UE) la Luxembrug. El va reclama posi­bilitatea restabilirii con­troalelor la frontierele naționale pe timp de o lună, în cazul eșecului unei frontiere externe a Spațiului Schengen, și prelungirea acestei măsuri dacă va fi necesar. Germania susține această solicitare, exprimată într-o scrisoare comună, semnată, de asemenea, de către ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich. Chiar dacă delegația franceză recunoaște că nu va obține nimic concret joi, acest lucru este folosit în campanie de către Sarkozy. Punctul nu este înscris pe ordinea de zi și nu este prevăzută nicio dezbatere pe tema spațiului Schengen înaintea următoarei reuniuni a miniștrilor de Interne prevăzute pentru 26 mai, la 20 de zile după al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța, subliniază Președinția daneză a UE și Comisia Europeană (CE).

Reacție negativă în UE

Manevrele populiste pe care Sarkozy și aliații săi încearcă să le promoveze în cadrul cercurilor conducătoare din UE nu sunt pe placul multora. „Liderii europeni ar trebui să dea dovadă de leadership, în loc să caute să flateze aceste forțe de extremă dreapta“, a repetat, la rândul său, comisarul însărcinat cu Afacerile Interne Cecilia Malmström. Ministrul danez de Externe, Villy Sovndal, a cărui țară asigură președinția semes­trială a UE până la sfârșitul lui iunie, a calificat rezultatul votului de duminică drept „extrem de îngrijorător“, apreciind că acesta se înscrie într-o tendință generală în Europa, ilustrată și de partidele politice din aceeași familie din Danemarca sau Finlanda. Totodată, șeful diplomației belgiene Didier Reynders a considerat că „avansul extremei drepte“ în Franța și în Europa „este în continuare un subiect de îngrijorare în Europa“. Cu toate acestea, există și vechi care rezonează la propunerea franco-germană. Propunerea franco-germană cu privire la Schengen „sună foarte rău“, a apreciat ministrul luxemburgez de Externe Jean Asselborn, într-un interviu pentru pentru săptă­mânalul german Der Spiegel. Ideea modificării regulilor în Schengen nu este nouă. Folosirea Greciei pe post de cal de bătaie l-a ajutat pe Sarkozy în expozeul său. Noile propuneri vizează „excluderea temporară“ a statelor membre Schengen ale căror frontiere au devenit frontiere externe, atunci când acestea nu sunt în măsură să le controleze. Sarkozy a fost clar. „Frontiera dintre Grecia și Turcia nu este apărată“, „nu este controlată, nu este ținută“, a declarat el. Astfel, el împușcă doi ierpuri cu un singur foc: pe de o parte vorbește de întărirea granițelor Schengen iar pe de cealaltă parte, Sarkozy folosește discursul anti-turcesc, Paris fiind unul dintre principalii opozanți ai intrării Turciei în UE. Mai mult decât atât, sponsorizările făcute de comunitatea armeană către partidului său de-a lungul anilor sunt de notorietate, acestea explicând și adversitatea exagerată în discursurile politice vizavi de această țară.

Mădălin Necșuțu