Dumitru Prunariu: -Mi-e dor de cosmos! Daca as mai avea ocazia, as face orice sa imi reintru in forma!-

Statul Major al Fortelor Aeriene si Muzeul Aviatiei marcheaza luni implinirea a 25 de ani de la zborul in spatiu al cosmonautului Dumitru Dorin Prunariu. Despre misiunea petrecuta in urma cu un sfert de secol, Prunariu marturiseste ca s-ar intoarce oricand in cosmos, daca i s-ar da ocazia. -Daca s-ar pune problema sa reiau pregatirea pentru un zbor cosmic, cred ca as face orice pentru a-mi reintra in forma cat mai rapid. Mi-e dor de cosmos!-, declara acesta.

Zborul cosmic la care a participat Prunariu a fost inglobat intr-o categorie de compensari intre statele din fostul CAER. Pregatirea, echipamentul si zborul cosmic propriu-zis al unei persoane costa astazi cam 15-20 de milioane de dolari. In ziua de 14 mai 1981, orele 20.16, de pe cosmodromul din Baikonur era lansata nava cosmica Soiuz-40, avandu-l la bord si pe Dumitru Dorin Prunariu, la acea vreme pilot inginer cu gradul de locotenent-major. O zi mai tarziu, Soiuz-40 se cupla la complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T 4, cosmonautul roman participand la experimente in domeniile astrofizicii, fizicii nucleare, tehnologiei cosmice, medicinei aeronautice si biologiei. La 22 mai, capsula de coborare de pe nava spatiala Soiuz-40 ateriza in conditii normale pe Pamant, dupa ce parcursese in spatiu aproximativ 5.200.000 kilometri, adica de 13,7 ori distanta de la Pamant la Luna.

Un satelit langa casa bunicilor

-Prima mea amintire <zburatoare> mai acatarii, de la Brasov, este de pe la sfarsitul anului 1957-, povesteste cosmonautul. Tatal lui, inginer la Steagu, i-a explicat ce inseamna un satelit. Apoi, la gradinita, a desenat casa bunicilor din Sacele, -iar pe cer, ca sa nu fie gol, doar cu un soare, am trantit un satelit-. Mai tarziu, s-a apucat de aeromodelism la Casa Pionierilor. Facea avioane din sipci de lemn, -pe care, spre disperarea vecinilor, le rupeam din gard-. Prin clasa a III-a la Scoala Generala nr. 10, a lansat impreuna cu varul lui un planor. Primul premiu castigat a fost o bicicleta, recompensa pentru un avion proiectat si asamblat pe masa din bucatarie.

Fata in fata cu Coanda

In clasa a XI-a, ca elev la Liceul Teoretic nr. 1, Informatica de astazi, Dorin a facut o rampa de lansare in miniatura, pentru care a primit medalia de aur si certificat de inventator. Il indrumase profesorul de atelier Augustin Tamas, -un creator de scoala de rachetomodelism-. Isi numisera cercul -Mesagerii cosmosului-. -La noi nu se punea accentul pe suruburi, ci pe imaginatie-, isi aminteste cosmonautul. La concursul -Minitehnicus-, savantul Henri Coanda s-a oprit la rampa lui, i-a laudat inclinatiile tehnice si i-a zis: -E frumos sa visezi, dar si mai frumos este sa-ti vezi visul implinit-.

In timpul zborului a realizat 22 de experimente

In timpul zborului cosmic, romanul a facut 22 de experimente stiintifice din domeniile astrofizicii, fizicii nucleare si tehnologiei spatiale, aeronauticii, medicinei si biologiei. A folosit si aparatura romaneasca. -Pe la ora 19.30-20.00, treceam zilnic pe deasupra Romaniei. De acolo, de sus, Romania se vedea de marimea unei paini rumene de casa-. In cele aproape opt zile de cosmos, Dorin a avut dureri de coloana in regiunea lombara. -Ma trezeam aproape regulat pe la 5-5.30 dimineata de durere si simteam nevoia imediata de a ma misca-. Apoi uda ceapa verde, -plantata- in carpe umede. Cand voia sa se relaxeze, mergea la -plaja-, adica… privea cosmosul prin hubloul navei.

Telegrama pentru momentul istoric

Ceausescu si Leonid Brejnev pregatisera o telegrama pentru momentul istoric. Fiind ora 1.00 noaptea, au citit-o crainicii de televiziune: -Ne exprimam convingerea ca veti indreptati cu cinste increderea ce vi s-a acordat si veti duce la bun sfarsit marile indatoriri ce va revin in cadrul acestui program de zbor-.